EXCLUSIV Reforma pensiilor speciale nu reduce deficitul în 2025. Petrișor Peiu explică de ce

Efectele apar în timp, nu imediat

Potrivit lui Petrișor Peiu, filozofia noii legi privind pensiile este una graduală. Creșterea vârstei de pensionare și recalculările nu produc efecte bugetare imediate, ci se întind pe mai mulți ani.

Acesta a explicat că efectele se vor vedea doar pentru cei care vor ieși la pensie începând cu anii următori, printr-un raport diferit între ultima remunerație și pensia acordată. „Efectele anul ăsta nu sunt. Nu apar de mâine. Este un parcurs pe mai mulți ani”, a spus Peiu.

În ceea ce privește pensiile aflate deja în plată, economistul a subliniat că acestea nu pot fi reduse, în condițiile în care Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri că drepturile câștigate nu pot fi diminuate.

Citește și: CCR dă undă verde tăierii pensiilor speciale

Reformă cu impact fiscal limitat în 2025

În contextul în care Guvernul invocă reforma pensiilor drept parte a efortului de consolidare fiscală, Peiu atrage atenția că în 2025 nu se poate vorbi despre o reducere reală a cheltuielilor bugetare din acest capitol.

Asta înseamnă că presiunea asupra deficitului rămâne, iar eventualele economii se vor materializa abia în timp, pe măsură ce noul mecanism va fi aplicat noilor generații de pensionari.

Economistul a sugerat că prezentarea reformei ca o soluție rapidă pentru reducerea deficitului poate crea așteptări nerealiste în societate, în condițiile în care impactul bugetar este amânat.

Componentă morală și presiune socială

Peiu a remarcat și dimensiunea simbolică a reformei, într-un context social marcat de nemulțumiri legate de inegalități între diferite categorii de pensii. Potrivit acestuia, există o puternică încărcătură emoțională în jurul subiectului, mai ales când este vorba despre pensiile speciale sau despre diferențele dintre diverse categorii profesionale.

În opinia sa, reforma a fost prezentată și ca un răspuns la aceste frustrări publice, însă din punct de vedere strict economic și bugetar, efectele concrete nu sunt imediate.

Deficitul rămâne problema centrală

Declarațiile vin într-un moment în care deficitul bugetar și datoria publică sunt în centrul dezbaterii economice. Dacă reforma pensiilor nu generează economii pe termen scurt, Guvernul va trebui să identifice alte soluții pentru a reduce dezechilibrele bugetare.

Pe fondul presiunilor europene privind consolidarea fiscală și al obligațiilor asumate prin PNRR, tema sustenabilității sistemului de pensii rămâne una esențială, însă impactul real asupra bugetului va fi unul etapizat, nu imediat.