Dunărea a redus cu o treime profitul Nuclearelectrica

nuclearelectrica-centrala-cernavoda
Centrala Nucleară de la Cernavodă
Nuclearelectrica a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un profit net consolidat de 1,047 miliarde de lei, în scădere cu 33,6%. Opririle reactoarelor pe fondul debitului redus al Dunării au dus la o diminuare de 31,1% a producției livrate.

Nuclearelectrica a obținut un profit net individual de 1,182 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 27,3% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. La nivel consolidat, profitul grupului a coborât cu 33,6%, la 1,047 miliarde de lei, potrivit raportului financiar publicat vineri.

Compania explică scăderea prin reducerea producției și a veniturilor din vânzarea energiei, în urma opririlor Unităților 1 și 2 de la Cernavodă. Nivelul și debitul scăzut al Dunării au dus la oprirea controlată, etapizată, a reactoarelor și la instalarea situației de forță majoră începând cu 10 august.

Producția din trimestrul al treilea a scăzut cu 65%

Energia produsă și livrată în Sistemul Energetic Național în primele nouă luni a fost de 5,088 milioane MWh, cu 31,1% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. În trimestrul al treilea, scăderea a ajuns la 65,1%: centrala a livrat 934.221 MWh, față de 2,676 milioane MWh cu un an înainte.

Pe lângă opririle provocate de debitul redus al Dunării, Unitatea 2 a fost oprită neplanificat între 4 și 30 mai, după defectarea unui transformator de evacuare. În intervalul 13 august–30 septembrie, ambele unități au fost oprite, iar consumul pentru serviciile proprii a fost asigurat din Sistemul Energetic Național.

Veniturile din vânzarea energiei au coborât cu 17%

La nivel consolidat, veniturile din exploatare au scăzut cu 17,2%, la 3,502 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 3,366 miliarde de lei, în scădere cu 17,1% față de primele nouă luni din 2025.

EBITDA consolidată s-a redus cu 23,8%, la 1,666 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile de exploatare, fără amortizare, depreciere și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, au crescut cu 19,3%. Nuclearelectrica arată că opririle reactoarelor au majorat cu aproximativ 149% costul achiziției de energie electrică, iar cheltuielile de reparații și mentenanță au crescut.

Prețul mediu ponderat al energiei vândute, fără piața de echilibrare, a urcat la 587,21 lei/MWh, de la 524,94 lei/MWh în primele nouă luni din 2025. Creșterea prețului nu a compensat însă reducerea cantităților vândute: volumul total a fost cu 26% mai mic decât în perioada comparabilă.

Investițiile au ajuns la 2 miliarde de lei

Nuclearelectrica a realizat investiții de 2,017 miliarde de lei până la 30 septembrie, adică 58,12% din programul anual aprobat inițial. Ulterior, la finalul lunii octombrie, bugetul de investiții pentru 2026 a fost redus cu 3%, la 3,367 miliarde de lei. Compania a motivat rectificarea prin efectele opririlor de producție și reevaluarea sumelor care pot fi capitalizate în acest an.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close