Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării din Marea Neagră. Analiză AEI
Se apropie momentul în care va începe, efectiv, exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep.
05 Iunie 2026
România riscă să piardă dreptul de preempțiune asupra gazelor din Neptun Deep, avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, la jumătatea lunii iunie 2026 ar urma să expire dreptul de preempțiune al statului român asupra gazelor din proiectul Neptun Deep, atrage atenţia Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
"Este greu de înțeles de ce, într-un moment cu o asemenea importanță strategică pentru securitatea energetică a României, autoritățile nu oferă informații clare și complete. Lipsa de transparență privind exercitarea sau neexercitarea acestui drept ridică semne de întrebare legitime și alimentează incertitudinea într-un dosar care privește una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale țării.
Astfel, nu ar expira doar un termen administrativ. Expiră posibilitatea statului român de a decide dacă dorește să folosească în interes național una dintre cele mai importante resurse energetice descoperite după 1989.
Dacă dreptul de preempțiune al statului român asupra gazelor din Neptun Deep se pierde fără o decizie explicită și fără o dezbatere publică, atunci nu vorbim despre o simplă procedură administrativă. Vorbim despre un nou eșec al statului român. Fie că este rezultatul unor jocuri politice, al unor interese divergente sau pur și simplu al lipsei de asumare, consecința este aceeași: România renunță la un instrument strategic fără ca cetățenii să primească explicațiile pe care le merită", subliniază expertul în energie.
Neptun Deep nu este un proiect oarecare
Este cel mai mare zăcământ de gaze naturale descoperit în Marea Neagră, o resursă care poate asigura reducerea dependenței energetice a României, poate alimenta o viitoare industrie românească și poate transforma țara într-un important actor energetic european. În jurul său gravitează investiții de miliarde de euro, interese geopolitice majore și speranța că România va deveni un furnizor de securitate energetică pentru Europa.
Legea Offshore a prevăzut un mecanism simplu și logic, înainte ca gazele să fie vândute către alte state sau companii, acestea trebuie oferite cu prioritate statului român. Nu este o naționalizare și nici o intervenție abuzivă în piață. Este un instrument de protejare a interesului național, întâlnit sub diverse forme în numeroase state care exploatează resurse strategice.
Conform Legii Offshore (Legea 256/2018), OMV Petrom este obligată să ofere gazele cu prioritate statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS). Statul are la dispoziție 7 zile pentru a accepta sau refuza oferta.
Absența unui răspuns din partea statului, este echivalată legal cu un refuz, iar OMV Petrom capătă dreptul de a vinde gazele către alte entități, la un preț nu mai mic decât cel oferit României, a răspuns Administrația Națională a Rezervelor de Stat, invocând Legea Offshore, se arată în analiza AEI.
Asociația Energia Inteligentă solicită un răspuns public pentru români la următoarele întrebări:
1. Poate România să își permită să trateze o resursă strategică de asemenea importanță, preemțiunea asupra gazelor exploatate din Marea Neagră, ca pe o problemă care mai poate aștepta încă o săptămână, încă o lună sau încă o criză politică?
2. Solicitarea privind exercitarea dreptului de preempțiune transmisă de OMV Petrom, conform informațiilor publice, a fost o decizie rezultată din calendarul intern al companiei sau o decizie atent sincronizată cu perioada în care România era condusă de un executiv interimar, cu atribuții limitate?
"În lipsa unor explicații oficiale, asemenea întrebări vor continua să apară în spațiul public și vor determina multe semne de întrebare, neîncredere și suspiciune.
Trebuie precizat că cea mai mare vulnerabilitate nu este lipsa gazelor. Cea mai mare vulnerabilitate este lipsa unei decizii. Pe 15 iunie 2026 România probabil nu va pierde Neptun Deep. Zăcământul va rămâne în Marea Neagră și va produce gaze. Însă România poate pierde ceva mai subtil și mai important, o eventuală capacitate de a influența modul în care această resursă strategică va fi folosită în următorii ani.
Iar istoria arată că statele nu regretă niciodată că au protejat prea mult interesele strategice. Regretă doar atunci când descoperă că au renunțat la ele prea ușor", atrage atenţia Dumitru Chisăliţă.
