Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă continuă să producă energie, însă funcționarea sa este „la limită”, în condițiile debitului extrem de redus al Dunării. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat joi, după ședința Guvernului, că pierderea celor peste 650 MW produși de reactor ar reprezenta una dintre situațiile care ar putea crea probleme serioase Sistemului Energetic Național.
Al doilea risc indicat de premier este legat de importuri. România se bazează în special în orele de seară pe energia cumpărată din statele vecine, iar dacă acestea s-ar confrunta, la rândul lor, cu probleme de producție și nu ar mai putea exporta cantitățile necesare, presiunea asupra sistemului românesc ar crește puternic.
În acest moment, situația este ținută sub control, dar marja de siguranță rămâne redusă.
Unitatea 2 are o putere de peste 650 MW și este cu atât mai importantă în actualele condiții cu cât produce energie constant, inclusiv seara, când producția fotovoltaică dispare.
Bolojan a explicat în ultimele zile că energia nucleară produsă la Cernavodă este o producție „în bandă”, importantă pentru stabilitatea sistemului.
Problema este apa necesară răcirii centralei.
Nivelul foarte scăzut al Dunării a adus funcționarea instalațiilor care asigură alimentarea cu apă aproape de pragurile tehnice minime. În aceste condiții, fiecare scădere suplimentară a nivelului fluviului poate pune presiune asupra funcționării Unității 2.
„Un obiectiv important este menținerea în funcțiune a grupului 2 de la Cernavodă, o producție de peste 650 MW, aproape 10% din producția de energie a României, producție în bandă, foarte valoroasă seara, care stabilizează sistemul energetic”, explica Bolojan la începutul acestei săptămâni. Economedia
Unitatea 1 este oprită, astfel că menținerea Unității 2 în funcțiune a devenit esențială pentru reducerea deficitului de producție.
Din explicațiile premierului rezultă că autoritățile urmăresc în special două riscuri.
Primul este oprirea Unității 2. Sistemul ar pierde astfel încă peste 650 MW de producție continuă, într-o perioadă în care hidrocentralele sunt deja afectate de secetă.
Al doilea este apariția unor probleme în statele vecine care să reducă posibilitățile României de a importa energie.
Riscul este mai mare seara. În timpul zilei, producția fotovoltaică ajută semnificativ sistemul, însă după apus această sursă dispare tocmai într-un interval în care consumul rămâne ridicat.
O eventuală suprapunere a celor două situații - oprirea Unității 2 și reducerea posibilităților de import - ar pune Sistemul Energetic Național într-o poziție mult mai dificilă.
Tocmai pentru un asemenea scenariu Guvernul pregătește mecanisme suplimentare de reducere a consumului, care pot merge, în ultimă instanță, până la limitarea sau deconectarea temporară a unor mari consumatori industriali.
Între timp, autoritățile încearcă să câștige timp la Cernavodă printr-o serie de intervenții neobișnuite pe Dunăre.
Au fost mobilizate Apele Române, structurile Ministerului Transporturilor și Forțele Navale, iar lucrările includ dragarea, îndepărtarea rocii și intervenții asupra configurației albiei pentru ca un volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea Veche către Cernavodă.
Guvernul alocase anterior 7 milioane de lei pentru lucrările de urgență din zonă. Bolojan explica încă din 31 iulie că obiectivul este menținerea nivelului apei în bazinul din care pompele centralei preiau apa necesară răcirii. News.ro
Planul a ajuns inclusiv la utilizarea unor barje încărcate cu piatră, care să fie scufundate controlat pentru reducerea cantității de apă care se pierde către brațul Bala și direcționarea unui debit mai mare către Dunărea Veche și Cernavodă.
Operațiunea cu cele patru barje a fost amânată miercuri din cauza curenților puternici și urma să fie reluată joi. În paralel, autoritățile analizează și modificarea sau eliminarea unui „pinten” care influențează distribuția apei în zonă.
Miza tuturor acestor intervenții este aceeași: câștigarea unei marje suplimentare de apă care să permită Unității 2 să continue să funcționeze în siguranță.
Chiar dacă Unitatea 2 rămâne conectată, problema structurală a sistemului energetic nu dispare.
Seceta a redus producția hidro, România are nevoie de importuri în anumite intervale, iar autoritățile au cerut populației, companiilor și instituțiilor să reducă voluntar consumul între orele 19:00 și 23:00.
Prin urmare, menținerea celor peste 650 MW de la Cernavodă reprezintă în acest moment una dintre principalele plase de siguranță ale sistemului.
Centrala continuă să funcționeze, dar mesajul transmis joi de premier arată cât de fragil este echilibrul: România are nevoie în același timp de Unitatea 2, de suficiente importuri în orele dificile și de menținerea sub control a consumului.
