Guvernul a declarat stare de alertă națională din cauza scăderii producției de energie

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a fost declarată stare de alertă națională pe toată luna august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor scazute pe râuri și mai ales pe Dunare.

România va fi în stare de alertă la nivel național pe întreaga durată a lunii august, din cauza scăderii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele extrem de reduse ale Dunării și râurilor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.

Decizia a fost luată vineri, în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Guvernul avertizează că există un risc ridicat ca și al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă să fie oprit, după oprirea Unității 1.

„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat Ilie Bolojan.

Debitul Dunării ar putea coborî la 1.500 de metri cubi pe secundă

Potrivit premierului, debitul Dunării a ajuns la mai puțin de jumătate față de nivelul normal pentru această perioadă.

În loc de aproximativ 4.000 de metri cubi pe secundă, debitul este în prezent de numai 1.600 de metri cubi pe secundă și ar putea scădea cu încă 100 de metri cubi în zilele următoare.

„Vom ajunge la valori-limită ale debitelor apelor Dunării”, a avertizat șeful Guvernului.

Scăderea nivelului apei afectează alimentarea sistemelor de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă. Un prim grup a fost deja oprit, iar autoritățile încearcă să evite oprirea celui de-al doilea.

O situație asemănătoare se înregistrează și în Ungaria, unde producția nucleară a fost, de asemenea, redusă.

România riscă să piardă aproximativ 20% din producția de electricitate

Închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar însemna scoaterea din sistem a încă aproximativ 650 MW. Potrivit premierului, România ar pierde astfel aproximativ 20% din producția sa de energie electrică.

Impactul ar fi cu atât mai important cu cât energia nucleară este produsă constant, inclusiv seara, când consumul crește, iar producția instalațiilor fotovoltaice dispare.

În același timp, seceta limitează și producția hidrocentralelor, care ar putea furniza puțin peste 1.000 MW.

„Față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW”, a explicat Bolojan.

Dacă și al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.

România cere ajutor de urgență Ucrainei

Guvernul încearcă să obțină electricitate suplimentară din statele vecine. Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul ucrainean care coordonează și portofoliul Energiei, în vederea unui sprijin de urgență.

„Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară”, a declarat premierul.

Electricitatea ar urma să provină de la una dintre centralele nucleare ucrainene. România poartă discuții și pentru creșterea importurilor dinspre Bulgaria și Grecia.

Situația este însă complicată de faptul că seceta și temperaturile ridicate afectează și sistemele energetice ale statelor vecine.

Centralele pe gaz și cărbune, solicitate să funcționeze la capacitate maximă

Pe plan intern, toate capacitățile disponibile au primit recomandarea de a funcționa la nivel maxim. Măsura vizează centralele pe gaz, inclusiv cele care funcționează în cogenerare în marile orașe, dar și termocentralele pe cărbune.

Guvernul estimează că producția ar putea fi suplimentată astfel cu aproximativ 100-200 MW.

Hidrocentralele își vor concentra producția în orele de seară, atunci când deficitul de electricitate este cel mai mare.

În același timp, ANRE și Transelectrica au început să autorizeze în regim de urgență proiectele energetice finalizate, dar care încă nu obținuseră toate aprobările pentru exploatare.

Este vorba despre capacități fotovoltaice, eoliene și de stocare.

„S-au autorizat peste 400 MW în aceste zile, dintre care o treime reprezintă capacități de stocare”, a precizat Ilie Bolojan.

Șapte milioane de lei pentru lucrări de urgență la Cernavodă

Guvernul a alocat vineri șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor, pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos.

Banii vor fi folosiți pentru lucrări în zona de alimentare cu apă a centralei de la Cernavodă, astfel încât nivelul necesar funcționării pompelor de răcire să poată fi menținut chiar dacă debitul Dunării continuă să scadă.

Intervențiile vizează zona Canalului Bala, care asigură legătura cu sectorul din care este preluată apa necesară răcirii centralei. Obiectivul imediat al autorităților este menținerea în funcțiune a Unității 2 și evitarea unei pierderi suplimentare de 650 MW din sistemul energetic național.