ING: Bugetul României pe 2026 este credibil pe hârtie, dar riscurile sunt majore
ING avertizează că bugetul României pe 2026 este realist, dar riscant. Creșterea economică și inflația ar putea devia de la estimări.
19 Martie 2026
Deficitul bugetar s-a redus la 0,70% din PIB în primele două luni din 2026, în timp ce veniturile au crescut cu 15,7%, potrivit Ministerului Finanțelor.
Deficitul bugetar s-a înjumătățit. Veniturile cresc puternic, cheltuielile scad
Execuția bugetului general consolidat în primele două luni din 2026 aduce un semnal pozitiv pentru finanțele publice: deficitul s-a redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unei creșteri solide a veniturilor și al unei temperări a cheltuielilor.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar s-a situat la 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB, comparativ cu 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, în primele două luni din 2025. Astfel, deficitul s-a diminuat cu 0,88 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Venituri în creștere accelerată, susținute de TVA și impozite
Veniturile totale au ajuns la 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au urcat cu 0,37 puncte procentuale, evoluția fiind susținută în principal de veniturile curente, în special din TVA și impozitul pe salarii și venit.
Încasările nete din TVA au atins 23,75 miliarde lei, în creștere cu 20,6% față de anul trecut, pe fondul unei colectări mai eficiente. În paralel, restituirile de TVA au crescut la 7,22 miliarde lei, ceea ce, potrivit Ministerului Finanțelor, a contribuit la injectarea de lichiditate în economie și la susținerea investițiilor private.
Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, în urcare cu 22,3% față de anul precedent. Creșterea a fost alimentată în special de impozitul pe dividende, care a avansat cu 57,6%, pe fondul distribuirilor concentrate la finalul anului 2025. De asemenea, impozitul pe salarii a crescut cu 8,7%, influențat de eliminarea facilităților fiscale din sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 35,15 miliarde lei, în creștere cu 6%, reflectând extinderea bazei de impozitare și transferuri mai mari către Pilonul II de pensii.
Accize în scădere, dar bani europeni în creștere puternică
Veniturile din accize au scăzut ușor, cu 0,9%, până la 6,90 miliarde lei, pe fondul încasărilor mai mici din produsele din tutun, în timp ce accizele pe produsele energetice au crescut cu 13,8%.
În schimb, fondurile europene au avut o contribuție majoră: sumele rambursate de Uniunea Europeană au ajuns la 8,28 miliarde lei, în creștere spectaculoasă cu 87,8% față de anul trecut.
Cheltuieli în scădere. Ajustări la salarii și bunuri
Cheltuielile totale s-au situat la 117,96 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 6,3% la 5,8%.
Cheltuielile de personal au scăzut la 27,13 miliarde lei, cu aproape un miliard de lei mai puțin decât anul trecut, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
De asemenea, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost mai mici cu 2,1%, ajungând la 14,43 miliarde lei, inclusiv ca efect al unor plăți excepționale efectuate în ianuarie 2025.
În schimb, cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, la 43,18 miliarde lei, fiind influențate inclusiv de compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.
Investiții și fonduri europene, piloni ai bugetului
Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, iar peste 76% din această sumă a fost direcționată către proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR.
Plățile totale din fonduri externe nerambursabile au ajuns la 9,72 miliarde lei, incluzând programele europene 2014-2020 și 2021-2027, dar și Fondul de Modernizare și PNRR.
Deficitul rămâne ridicat la nivel anual
Deși începutul de an aduce o corecție vizibilă a deficitului, bugetul pe 2026 este construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB, echivalentul a 135,7 miliarde lei, în condițiile unei creșteri economice estimate la doar 1%.
Evoluția din primele luni arată o îmbunătățire a colectării și o disciplină mai strictă a cheltuielilor, însă presiunile bugetare rămân ridicate pe parcursul anului.
