Consiliul Fiscal (CF) consideră că proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 este compatibil cu un deficit bugetar cash de aproximativ 6,25% din PIB, însă avertizează că această evaluare nu include posibilele efecte ale războiului din Orientul Mijlociu, care ar putea genera un nou șoc energetic și consecințe economice severe pentru Europa și România.
Instituția subliniază că bugetul pentru 2026 a fost adoptat cu o întârziere considerabilă, reflectând atât dificultățile de funcționare ale coaliției guvernamentale, cât și complexitatea deciziilor legate de consolidarea fiscală într-un context economic și social tensionat.
Consiliul Fiscal avertizează că, dacă conflictul din Orientul Mijlociu va continua, acesta ar putea avea efecte negative asupra creșterii economice și inflației, prin intermediul unui posibil nou șoc energetic.
În opinia instituției, deficitul bugetar ar putea rămâne totuși în jurul nivelului programat, dacă inflația mai ridicată decât cea estimată ar crește PIB-ul nominal suficient pentru a compensa o încetinire a economiei reale.
Documentul amintește că România a ajuns într-o situație critică la începutul anului 2025, când exista riscul retrogradării ratingului suveran, în contextul lipsei unui program coerent de consolidare a finanțelor publice.
Consiliul Fiscal consideră că majorarea taxelor și impozitelor adoptată în ultimul an, deși nepopulară, a fost necesară pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.
Potrivit instituției, simpla reducere a cheltuielilor nu ar fi fost suficientă pentru atingerea țintei de deficit.
În același timp, CF avertizează că este prematur să se vorbească despre o relansare economică în 2026, deoarece anul este dominat de procesul de consolidare fiscală. Investițiile publice pot susține economia, însă nu pot compensa pe deplin efectele reducerii deficitului.
Consiliul Fiscal atrage atenția că datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB, iar consolidarea fiscală este esențială pentru stabilizarea acesteia.
Dacă deficitul ar rămâne în jur de 6% din PIB în anii următori, este puțin probabil ca ratingul suveran al României să se îmbunătățească, existând chiar riscul unei deteriorări.
În schimb, dacă procesul de consolidare continuă, datoria publică ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% din PIB în perioada 2027-2028, după care ar începe să scadă, coborând sub 60% din PIB în jurul anului 2030.
Consiliul Fiscal subliniază că una dintre principalele probleme ale finanțelor publice este nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale.
Instituția arată că reducerea gap-ului de TVA și îmbunătățirea colectării taxelor reprezintă un adevărat „război intern” pe care România trebuie să îl câștige.
În acest context, ANAF și sistemul de justiție au un rol esențial în combaterea fraudei fiscale și eliminarea sentimentului de impunitate al celor care prejudiciază bugetul public.
Consiliul Fiscal avertizează și asupra întârzierilor în absorbția fondurilor europene. La finalul lunii noiembrie 2025, rata de absorbție pentru programele din cadrul financiar multianual 2021-2027 era de doar 15,2% pentru programele naționale și 13,4% în total.
În cazul PNRR, instituția consideră că recuperarea întârzierilor până la termenul limită din august 2026 este extrem de dificilă, ceea ce ar putea duce la pierderea unor sume importante de bani europeni.
Consiliul Fiscal concluzionează că România trebuie să continue consolidarea fiscală pentru a stabiliza finanțele publice și pentru a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2030.
În absența acestor măsuri, datoria publică ar putea urca până la aproximativ 80% din PIB în 2034, un nivel considerat nesustenabil pentru economia românească.
