Leonardo Badea (BNR): Fondurile europene și reformele OCDE, rol major în prevenirea pierderii potențialului economic al României
27 Februarie 2026
României i se deschid porțile în Schengen iar acest lucru, pe lângă oportunități înseamnă și o mare provocare pentru care statul nu este pregătit.
România a intrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00,00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime.
La Bucureşti, acest moment a fost marcat printr-un eveniment care a avut loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări.
Un eveniment similar a fost programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23,30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca.
Intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime este un moment de bucurie pentru mulți, dar și unul care impune autorităților o abordare vigilentă. În spatele beneficiilor, există și provocări semnificative pe care țara le-ar putea întâlni.
Problema migrației nu este nouă, dar ar putea deveni mai acută odată cu aderarea la Schengen. România se confruntă deja cu unul dintre cele mai mari exoduri de creiere din lume în ultimii 10-15 ani. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, aproximativ 20% din forța de muncă a țării a emigrat până acum.
Scăderea populației active și îmbătrânirea acesteia reprezintă o problemă majoră pentru economie. Majoritatea celor care au plecat în străinătate au fost tineri educați, ceea ce a creat deficite de competențe și angajați în sectoare cheie.
Proiecțiile demografice arată că România se confruntă cu o scădere semnificativă a populației în următorii 20-30 de ani, ceea ce va accentua presiunea asupra forței de muncă și a sistemului de pensii.
În plus, sistemul de educație din România suferă de subfinanțare și lipsă de reforme, ceea ce agravează problemele. Doar aproximativ 20% din cerințele pieței muncii sunt satisfăcute, iar ratele de participare la învățarea pe tot parcursul vieții sunt printre cele mai scăzute din UE.
Intrarea în Schengen ar putea stimula și mai mult migrația, cu potențiale efecte negative asupra economiei românești. Mai mult, deschiderea frontierelor ar putea atrage și mai mulți muncitori străini, ceea ce ar putea avea un impact asupra pieței muncii interne.
În lumina acestor provocări, este vital ca autoritățile să ia măsuri imediate pentru a aborda problemele structurale și pentru a pregăti economia pentru noile realități.
