Ne protejează creșterea economică de efectele crizei?

Mircea Coșea / 27 feb 2023, 18:54
Mircea Coșea
EXCLUSIV
Mircea Coșea

Cu câteva zile în urmă a apărut în spațiul analizei economice românești o idee pe care o consider extrem de interesantă atât prin noutatea ei cât și prin statura intelectuală și instituțională a celui care a promovat-o.

Ideea aparține domnului Dan Suciu, cunoscut analist și director de comunicare al BNR. Îl consider pe domnul Dan Suciu ca fiind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai generației sale de ziariști și analiști economici. Este posesorul unei solide culturi economice ceea ce îi conferă posibilitatea elaborării unor analize deosebit de elaborate și echilibrate.
  
Acestea fiind zise, nu puteam să nu acord cea mai mare atenție celor declarate de domnul Dan Suciu în cadrul unei emisiuni de televiziune. Domnia sa spune :
” .. consideră că România nu este într-o criză economică: Atunci când ai o creștere economică de 4,8% e absolut aberant să spui că e o criză economică. Am avut o criză energetică, pe care nu am depășit-o încă, venită din multiple cauze, prețul este doar un fenomen, criza a venit și din cauza resurselor, și a războiului și din cauza trecerii la energia verde, deci au fost mai mulți factori care au dus la această criză energetică, care nu a dus la criză economică. La probleme economice serioase, da, evident, inflația este o problemă foarte serioasă…una peste alta, când ai o creștere economică nu vorbim de criză, dimpotrivă, am avut o creștere extraordinară, arată că economia este rezilientă”.  

Deci, domnul Dan Suciu susține că o creștere economică importantă exclude din start posibilitatea existenței unei crize economice, interpretată ca fiind o disfuncționalitate generală a economiei și nu ca pe crize specifice sau sectoriale cum sunt criza energetică sau starea inflaționistă.

Deci, datorită creșterii economice ” extraordinare” (considerată record european), economia românească este rezilientă.

Dacă preluam definițiile unanim acceptate ale ciclului economic, nu putem să nu admitem că domnia sa are dreptate. Astfel, literatura economică precizează că :

”O creșterea negativă a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult de jumătate de an se numește "recesiune". O recesiune îndelungată sau severă se numește "depresiune". O durată mai lungă de timp în care creșterea economică este mică dar nu neapărat negativă se numește  stagnare economică.”

În România, nici vorbă de așa ceva ! Nu avem nici pe departe o creștere negativă a produsului pe cap de locuitor, ci, din contră, o creștere. Deci, ciclul economic nu manifestă din niciun punct de vedere un trend orientat spre criză.

Există totuși o problemă, aceea a modului de interpretare a efectelor creșterii economice.

Tot din literatura de specialitate aflăm că interpretarea efectelor creșterii economice este obligatoriu să fie făcută pe trei direcții principale : 1. cu cât a crescut și s-a îmbunătățit standardul de viată al populației că urmare a creșterii produsului intern brut ; 2. cu cât și în ce mod s-a reflectat creșterea asupra mediului economic și al profitabilității economiei reale ; 3 . cu cât și în ce structură s-a îmbunătățit gradul de competitivitate al economiei naționale pe piața internațională.

Din păcate, realitatea ne arată că aceea spectaculoasă creștere economică nu a avut niciun efect pozitiv pe cele trei direcții citate mai sus.

Deși produsul intern a crescu cu peste 4%, puterea de  cumpărare nu a urmat aceeași tendință, din contră, a scăzut vertiginos. Fără să intră în amănunte deja cunoscute trebuie însă amintit că inflația la alimentele de bază este de două sau chiar de patru ori mai mare decât cifra INS iar numărul oficial al populației aflată la limita sărăciei este în creștere, situându-se la cel mai de jos nivel european ( concurăm cu Bulgaria și nu depășim decât unele departamente de peste mări ale Franței )

Mediul economic este victima politicii sociale a actualei coaliții, fiind sufocat de impozite și taxe dar mai ales, de costurile mari ale facturilor la energie. Conform datelor oficiale, peste 7000 de societăți și-au încetat activitatea în anul trecut datorită incapacității de a achita facturile la energie.  

Pe planul relațiilor externe, situația s-a deteriorat mult prin pierdere capacității competiționale a exporturilor românești, afectate de cel mai mare cost al energiei la nivel european.

Părăsind, stilul academic nu putem să nu facem apel la un vechi dar extrem de actual proverb românesc : ” operația a reușit dar pacientul a murit”.

Cu alte cuvinte, ritmul de creștere este mare dar economia este din ce în ce mai evident într-o stare de precaritate.

În concluzie, actualmente, România nu poate valorifica în interesul cetățenilor și economiei sale plusul de produs generat de creșterea economică.

Care ar fi cauza  ?

Una dintre ele, după părerea mea , este structura actuală a economiei, caracterizară printr-o pereche de deficite care ” golesc ” economia de orice plus al produsului, transferându-l înafara  cadrului național al economiei țării. Vorbim despre deficitului contului curent și despre deficitul balanței comerciale. Nu intru în amănunte, explicațiile fiind cunoscute dar nu se poate să nu ajungem la concluzia că însăși creșterea economică nu este ” sănătoasă” prin faptul că preponderent apare ca un fenomen al unei economii care funcționează pe datorie.

Iată motivele pentru care nu pot avea convingerea că o creștere economică relativ bună poate garanta protecția economiei românești în fața efectelor unei viitoare crize.

Atâta timp cât efectele benefice ale unei crize nu sunt resimțite la nivelul populației și ale economiei reale, fiind ” pierdute” datorită unei structuri economice inapte de a-și regla deficitele și a unei structuri instituționale ineficiente prin politizare, nu putem considera creșterea economică o garanție a rezilienței .

Parafrazând exprimarea domnului Dan Suciu voi spune că mi se pare absolut aberant ca actuala stare precară a structurii și funcționării economiei și statului român să nu poată valorifica în interes propriu efectele  creșterii economice .

Degeaba am înregistrat o creștere economică ” extraordinară” – cum spune domnul Dan Suciu – dacă ea este doar o cifră fără un corespondent material și valoric în lumea realității economice.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9485
Diferența 0.0006
Zi precendentă 4.9479
USD
Azi 4.5545
Diferența -0.0049
Zi precendentă 4.5594
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 31-03-2023
EUR flag1 EUR = 4.9491 RON
USD flag1 USD = 4.5463 RON
GBP flag1 GBP = 5.6256 RON
CHF flag1 CHF = 4.9573 RON
AUD flag1 AUD = 3.0446 RON
DKK flag1 DKK = 0.6645 RON
CAD flag1 CAD = 3.3557 RON
HUF flag1 HUF = 0.0130 RON
JPY flag1 JPY = 0.0341 RON
NOK flag1 NOK = 0.4359 RON
SEK flag1 SEK = 0.4390 RON
XAU flag1 XAU = 289.4390 RON
Monede Crypto
1 BTC = 126922.65RON
1 ETH = 8162.65RON
1 LTC = 402.03RON
1 XRP = 2.42RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.98% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.85%
6 luni: 7.19%
12 luni: 7.55%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12121.19 0.66%
BET-BK 2290.64 0.38%
BET-FI 49902.26 -0.18%
BET-NG 911.86 0.94%
BET-TR 23579.93 0.66%
BET-TRN 23461.91 0.66%
BET-XT 1053.24 0.59%
BET-XT-TR 2036.34 0.59%
BET-XT-TRN 2026.82 0.59%
BETAeRO 879.53 -0.33%
BETPlus 1810.90 0.62%
RTL 26950.40 0.37%

Opinii

Profesorul Mircea Coșea

Mircea Coşea: China, între dorința și putința de a schimba ordinea mondială

După vizita președintelui Republicii...

Mircea Coșea
Care sunt marile pericole ale acestui an

Oamenii de afaceri prognozează o stagnare a economiei româneşti în 2023

Economia românească va stagna în acest an, în...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2023 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0