Mircea Coșea: Caz unic în UE, Guvernul României produce inflație

Mircea Coşea |
Data actualizării: | Data publicării:
Profesorul Mircea Coșea
EXCLUSIV
Profesorul Mircea Coșea

Profesorul de economie Mircea Coșea a făcut, pentru DCBusiness, o radiografie a actualei situații economice după ce Institutul Național de Statistică a publicat cele mai recente cifre legate de Produsul Intern Brut.

Astfel, profesorul Coșea spune că: ”Deocamdată economia respiră, dar respiră foarte greu. Și asta pentru că au început să apară niște efecte care țin de măsurile care au fost luate și de alte măsuri care nu sunt luate în concordanță cu tendințele internaționale. Deci ordonanța aceea, trenulețul, începe să își facă efectele și anume unele activități încep să sufere din acest motiv, mai ales în măsura în care acele ramuri sunt sub capitalizate, nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie. Cu greu fac față încercărilor din ultimul timp legate de prețurile energiei, a carburantului și așa mai departe. Acuma încep să apară și efectele acestor noi taxe și impozite, care sunt la anumite domenii și la anumite activități”a arătat Mircea Coșea.

Citește și: România, cea mai mare inflaţie din UE. Mircea Coșea spune cine este vinovat

Economistul a explicat și ce măsuri nu s-au luat: ”Pe de altă parte, nu s-au luat măsurile care trebuiau să fie luate în concordanță cu tendințele internaționale și aici eu mă refer la prețurile energiei. Ele au scăzut în întreaga Europă, chiar și pe plan mondial. Iarna caldă a făcut ca prețul energiei să scadă dar și din cauza măsurilor care au fost luate în anumite țări în ceea ce privește schimbarea surselor de aprovizionare, lucru care a dus și acesta la scăderea prețurilor”.

Starea industriei

Trecând pe plan intern, economistul a atras atenția că: ”La noi ele (prețurile n.r.) au rămas la un nivel înalt, cel mai înalt din Europa. În România facturile au rămas încă foarte mari, deci se face față foarte greu. Mai apar anumite elemente care ar trebui să fie luate în seamă, și anume situația industriei. Industria suferă și suferă de mai mult timp pentru că, ea fiind axată în general pe piețele a două-trei până la patru țări europene, fiind subcontractoare la câteva ramuri de activitate, în principal industria auto. Odată cu schimbarea profilului și schimbarea pieței muncii în principalele țări din Occident, industria a început să aibă mai puține comenzi. Deci și acolo se vede că este o menținere a acestei recesiuni, pentru că pot să o numesc așa, de fabricație”, a explicat Coșea.

Profesorul a mai atras atenția asupra unui aspect și anume ponderea agriculturii în PIB: ”Ponderea agriculturii în PIB nu se modifică, chiar în măsura în care producția și exportul crește din cauză că prețurile sunt aceleași sau chiar au scăzut la cereale, în principal deși am avut un export mare. Asta ține și de situația internațională, dar și concurența pe care am avut o în interior ca urmare a mărfurilor venite din Ucraina. Ar trebui, ca să o spunem foarte clar și să nu ne ascundem după deget! Acest tranzit de mărfuri din Ucraina nu a fost bine reglementat și s-a creat o piață unică cu o concurență imperfectă, ca să nu zic altfel”.

Citește și: Cu cât a crescut Produsul Intern Brut al României. Date oficiale INS

Ce ar trebui să facă Guvernul

Profesorul de economie a venit și cu o serie de soluții pe care Guvernul ar trebui să le adopte: ”În condițiile astea, trebuie să ne gândim la ceea ce e de făcut, dar cei care ne conduc au niște răspunsuri pe care le dau acum într-o manieră, aș spune eu, nu tocmai corectă. Și anume, pe de o parte ni se spune ca să nu ne mai gândim la situația deficitului. Asta a spus-o și domnul prim ministru și ministru de Finanțe. Nimeni nu moare! Nu e apocalipsă! Domnul prim ministru nu a simțit domni sa că avem deficit! Nu?”, a comentat ironic analistul și a continuat explicând că: ”Dar totuși, deficitul ăsta este o situație care ne împiedică foarte mult ca să avem o dezvoltare mai serioasă, pentru că el apasă pe situația fiscală și apasă în măsura în care colectările sunt încă mici. Chiar dacă a fost o anumită creștere în primele luni, asta fiind o situație clasică în România, când mai ales oameni mai în vârsta și plătesc atunci repede dările. Deci, deficitul trebuie luat în seamă. El are urmări în economie, nu lasă să se dezvolte lucrurile foarte mult, pentru că la noi deficitul nu este folosit pentru investiții, așa cum s-a întâmplat în anumite epoci istorice Europa și în Asia. Se poate și așa să folosești deficitul pentru dezvoltare, dar pentru dezvoltare, nu pentru acoperirea unor cheltuieli pe care le faci cu plățile de salarii, cu plățile de pensii, deci pierderi”, a punctat Mircea Coșea.

Lipsa strategiei pentru investiții

Profesorul a atras atenția că la ora actuală nu există o strategie a investițiilor. Ni se spune că economia crește prin investiții în acest an. Calculele pe care le au făcut unii foarte, foarte pricepuți în domeniul ăsta și nu mă jenez să le dau numele, sunt analiștii de la Ziarul Financiar arată că, de fapt, îndatorarea a fost mai rapidă decât dezvoltarea în România. Deci continuăm să ne dezvoltăm pe îndatorare, să ne dezvoltăm, să menținem pe îndatorare, nu prin investiții deocamdată, iar lucrurile vor merge în direcția aceasta și mai accentuat, pentru că orice investiție care se face în România, în ramurile la care noi ținem foarte mult infrastructură, sănătate, educație sunt legate de importuri, pentru că noi nu avem o producție de bunuri de capital. Deci orice kilometru de autostradă înseamnă import, de la bitum până la fier beton și așa mai departe”, a explicat analistul.

Mircea Coșea a mai explicat că în aceste condiții nu putem să ne mirăm că lucrurile nu sunt foarte roz deocamdată la începutul acestui an: ”Dar, repet, e o veste bună. Cel puțin pentru mine, că nu a fost o cădere mai mare oricum nu e un lucru care să ducă deocamdată la ideea unei recesiuni tehnice”. 

Două direcții

Analistul economic a  mers mai departe cu analiza sa spunând că: ”De acum înainte s-ar putea ca lucrurile să nu aibă două direcții, amândouă sunt posibile, deși sunt contradictorii. Pe de o parte, să avem o economie care începe să meargă mai bine, pentru că avem niște cifre încurajatoare. Se pare că există un interes mai mare al investițiilor străine pentru România și aici trebuie să punem la socoteală investiții masive care se fac în domeniul industriei de apărare contează, sunt deja stabilite să fie o mare Uzină de pulberi. Reșița își reia activitatea. Astea sunt investiții!”, a arătat economistul.

Analistul a arătat pe de altă parte și ceea ce îl preocupă și chiar îngrijorează, și anume faptul că anul 2024 este un an electoral: ”Mă îngrijorează cadourile electorale. Se vor face anumite cadouri în domeniul pensiilor, în domeniul voucherelor, în domeniul salarizării, chiar. Chiar în domeniul salarizării, să zicem, toxice, pentru că, în pofida declarațiilor. Salariile în sectorul public care țin de instituțiile ministeriale nu au scăzut, ba din contră, unele chiar au crescut” a arătat profesorul care a continuat vorbind despre cea de a doua îngrijorare a sa: ”Am o anumită temere că anul acesta vom avea un an agricol foarte rău. Veștile pe care ni le dau experții din domeniu sunt legate de problemele secetei pedologice, a stadiului culturilor în acest moment și care nu sunt optimiste. Deci ar putea și avem aici o problemă per ansamblu”.

2024, an atipic

Analistul economic a mai spus că anul 2024 este un an ”care nu are posibilitatea să aibă o predictibilitate. Nu putem să mergem mai departe cu niște predicții, pentru că sunt lucruri care țin de an electoral, care țin de tot ceea ce înseamnă politici bancare, pentru că și aici e o problemă. Oricât nu am fi de acord cu politica bancară în România, trebuie să recunoaștem că nu poate să reducă dobânda de referință sub inflație. Deci sunt lucruri care în continuare se mențin ca elemente negative. Dar cel mai important pe care eu l-aș spune ca o concluzie, este că un caz unic în Europa, în cazul Uniunii Europene, Guvernul României este un producător de inflație. El produce inflația în România. Inflația de la noi nu mai are nicio legătură cu  factorii externi, care nu mai sunt inflaționiști. România este o țară care produce inflație prin faptul că Guvernul, neavând capacitatea să-și alimenteze cheltuielile prin rezultate economice sănătoase, continuă să aibă o politică fiscală care împovărează mediul de afaceri, mărește costurile de producție și de aici prețurile și așa mai departe. Un exemplu este și faptul că se menține, deși s-a dovedit că nu este eficientă politica plafonării prețurilor la produsele alimentare de bază. Asta nu duce la o reducere, duce la o redistribuire a profitului pe alte produse și pe alte sortimente”, a punctat profesorul Coșea care a mai continuat spunând că: ”Deci, în situația asta, până când nu avem o poziție clară din punct de vedere al schimbării orientării politicii economice în România, nu ne putem aștepta la lucruri pozitive. Sigur, dacă ne mulțumim cu firimituri, așa cum ne-am mulțumit cu intrarea în Schengen”.

Economistul, în încheierea analizei sale a abordat un ton mai optimist spunând că este aproape convins că România nu va intra în recesiune tehnică, va avea o anumită creștere economică, chiar minoră, dar va avea, dar pe elemente artificiale, în primul rând prin împrumuturi și în al doilea rând, prin consumarea propriei capacități, adică prin această impozitare tocmai a mediului care ar trebui să producă mai mult”, a conchis profesorul Mircea Coșea.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9767
Diferența 0.0023
Zi precendentă 4.9744
USD
Azi 4.583
Diferența -0.0110
Zi precendentă 4.594
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 27-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9767 RON
USD flag1 USD = 4.5830 RON
GBP flag1 GBP = 5.8429 RON
CHF flag1 CHF = 5.0141 RON
AUD flag1 AUD = 3.0447 RON
DKK flag1 DKK = 0.6670 RON
CAD flag1 CAD = 3.3562 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0292 RON
NOK flag1 NOK = 0.4350 RON
SEK flag1 SEK = 0.4307 RON
XAU flag1 XAU = 345.4379 RON
Monede Crypto
1 BTC = 321835.35RON
1 ETH = 18171.73RON
1 LTC = 393.95RON
1 XRP = 2.47RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.04%
6 luni: 6.06%
12 luni: 6.07%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17780.92 0.57%
BET-BK 3230.93 0.11%
BET-FI 58294.88 -0.90%
BET-NG 1277.40 0.98%
BET-TR 37621.47 0.54%
BET-TRN 36693.77 0.55%
BET-XT 1505.87 0.55%
BET-XT-TR 3149.13 0.52%
BET-XT-TRN 3076.69 0.53%
BETAeRO 1065.29 -0.64%
BETPlus 2625.84 0.61%
RTL 39079.52 0.55%

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel