Omenirea nu învață nimic din moartea migranților

În fotografie se văd trupurile neînsuflețite ale unui bărbat și a fiicei sale de doi ani, care plutesc cu fața în jos în apa râului Rio Grande in apropiere de Matamoros, Mexic.

Cei doi erau imigrantul salvadorian Oscar Alberto Martínez Ramírez și fiica sa Valeria.

Oscar, un bărbat foarte hotărât, care muncea aproape fără întrerupere, și-a vândut motocicleta, a împrumutat bani, numai ca să își mute familia din El Salvador în Statele Unite, unde spera că va găsit oportunități și siguranță.

Însă toate aceste speranțe și vise au murit odată cu el și fiica sa atunci când au fost luați de curenții puternici ai Rio Grande.

O altă fotografie tragică, alte vieți terminate abrupt și absurd.

În urmă cu numai 3 ani, imaginea unui bebeluș sirian înecat în Mediterana, a devenit virală și a început să ne bântuie prin simbolul puternic pe care îl reprezenta.

Însă cei care sunt aleși să conducă destinele țărilor sunt rupți de realitatea cu care cei care i-au trimis acolo se confruntă zilnic.

Oamenii în continuare sunt disperați să plece din locurile unde viețile le sunt puse în pericol, chiar cu prețul acestora.

Migranții sunt priviți ca un inconvenient, cifre care nu se încadrează în calculele reci și meschine ale liderilor lumii.

Pentru acești morți nimeni nu se simte vinovat și nimeni nu este tras la răspundere în vreun fel.