Analiză Adrian Negrescu: veniturile cresc și cheltuielile scad în bugetul României
27 Martie 2026
România cheltuiește miliarde de euro din fonduri europene și bugetare fără a construi motoare reale de dezvoltare economică, concentrându-se pe proiecte cu impact limitat și evitând investițiile productive. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că lipsa unei strategii economice coerente transformă investițiile publice în simple exerciții administrative, fără efecte durabile asupra industriei, competitivității și nivelului de trai.
Fonduri europene multe, rezultate puține
În ultimii ani, România a atras sume considerabile din fonduri europene, însă modul în care acestea au fost utilizate ridică semne de întrebare. Adrian Negrescu subliniază că o mare parte a banilor a fost direcționată către proiecte care nu generează plus valoare economică, în timp ce sectoarele productive au fost lăsate în plan secund.
Deși infrastructura rutieră este importantă, concentrarea aproape exclusivă pe autostrăzi nu este suficientă pentru a susține o economie competitivă. În lipsa investițiilor în industrie, energie și procesare, efectele pozitive ale acestor proiecte rămân limitate.
Citește și: Negrescu: Taxele „unice în UE” și schimbările fiscale haotice alungă investițiile din România
Anveloparea clădirilor, simbolul unei viziuni înguste
Un exemplu elocvent este programul de anvelopare termică a clădirilor, care a devenit una dintre cele mai mari linii de finanțare din PNRR. Adrian Negrescu atrage atenția că, deși aceste lucrări aduc beneficii punctuale în ceea ce privește eficiența energetică, ele nu rezolvă problemele structurale ale clădirilor și nu creează lanțuri economice durabile.
În multe cazuri, se izolează blocuri vechi fără a moderniza rețelele de utilități, instalațiile sau structura de rezistență, ceea ce limitează impactul real al investițiilor și transformă proiectele în simple operațiuni cosmetice.
Industria și energia, lăsate în plan secund
Analistul economic avertizează că România a ratat oportunitatea de a investi fondurile europene în dezvoltarea industriei și a capacităților de producție. În loc să susțină construcția de fabrici, combinate chimice sau unități de procesare, statul a preferat proiecte ușor de implementat, dar cu efect economic redus.
Această abordare a contribuit la dezindustrializarea accelerată și la scăderea cererii de energie, un indicator clar al lipsei de activitate economică reală.
Lipsa expertizei și a viziunii pe termen lung
Adrian Negrescu subliniază că una dintre cauzele principale ale acestei situații este lipsa expertizei economice la nivel decizional. Statul român nu a reușit să elaboreze o strategie macroeconomică coerentă, care să stabilească priorități clare și să folosească fondurile disponibile ca pârghii de dezvoltare.
În lipsa unei viziuni pe termen lung, investițiile publice sunt fragmentate, iar efectele lor se disipă rapid, fără a produce transformări structurale.
Investitori așteptați, dar nu atrași
România continuă să aștepte investitori mari care să vină „din exterior” și să rezolve problemele economiei. Adrian Negrescu avertizează că această abordare pasivă este greșită. Fără politici active de atragere a investițiilor, facilități clare și infrastructură pregătită, investitorii nu vor veni de la sine.
Statele care au reușit să atragă investiții majore au construit pachete integrate de sprijin, incluzând terenuri, infrastructură și stabilitate fiscală, elemente care lipsesc în prezent din oferta României.
Infrastructura feroviară, marea absentă
Analistul atrage atenția și asupra neglijării infrastructurii feroviare, esențială pentru transportul de marfă și pentru reducerea costurilor logistice. În timp ce alte state investesc masiv în modernizarea căilor ferate, România continuă să opereze cu o infrastructură depășită, care limitează competitivitatea economică.
Această neglijare contribuie la pierderea oportunităților logistice și industriale și la izolarea unor regiuni cu potențial economic ridicat.
Potrivit lui Adrian Negrescu, politicile economice din România sunt adesea reactive, adoptate sub presiunea crizelor sau a termenelor impuse, nu rezultatul unei planificări strategice. Această abordare duce la soluții temporare, care nu rezolvă problemele de fond ale economiei.
Fără o strategie clară și fără prioritizarea investițiilor cu impact economic real, România riscă să continue risipa de resurse și să rateze oportunități esențiale de dezvoltare.
O economie fără direcție clară
În lipsa unei strategii economice coerente, investițiile publice nu reușesc să creeze motoare de creștere sustenabilă. Adrian Negrescu avertizează că România riscă să rămână blocată într-un model economic fragil, dependent de consum și importuri, fără capacitatea de a genera valoare adăugată pe termen lung.