ING: Bugetul României pe 2026 este credibil pe hârtie, dar riscurile sunt majore

Bugetul României pentru 2026 este, în linii mari, realist și credibil, însă principalele riscuri țin de implementare, de capacitatea de colectare a veniturilor și de evoluțiile externe, arată o analiză ING Think.

Economiștii ING subliniază că planul de consolidare fiscală este construit în jurul creșterii veniturilor, controlului strict al cheltuielilor și unui nivel record al investițiilor publice.

Deficit de 6,2% din PIB și consolidare bazată pe taxe

Bugetul prevede un deficit de 6,2% din PIB în 2026, în linie cu angajamentele asumate de autorități și deja anticipat de piețe. Strategia de reducere a deficitului se bazează în principal pe majorarea veniturilor fiscale și pe limitarea cheltuielilor curente.

Printre măsurile incluse se numără creșterea TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor, creșterea impozitului pe dividende și modificări în regimul microîntreprinderilor, ceea ce va duce la o creștere a veniturilor bugetare la circa 36% din PIB.

Creștere economică sub estimările Guvernului

ING consideră că estimările autorităților privind creșterea economică sunt optimiste. Deși bugetul mizează pe un avans al PIB de 1% în 2026, economiștii băncii estimează o creștere mai modestă, de aproximativ 0,6%.

Consumul privat este afectat de măsurile fiscale și de inflația ridicată, iar datele recente din retail arată o scădere accentuată a vânzărilor, semn al prudenței crescute a populației.

Inflația ar putea fi mai mare decât estimările oficiale

Pe lângă creșterea economică, și inflația ar putea depăși estimările Guvernului. Dacă autoritățile mizează pe o rată medie de 6,5%, ING estimează o inflație de aproximativ 7,6%, cu riscuri în creștere, inclusiv din cauza scumpirii energiei.

Această combinație indică un scenariu de tip stagflație, în care creșterea economică slabă se suprapune peste inflație ridicată.

Investiții record, dar dependente de fondurile europene

Un punct forte al bugetului este nivelul ridicat al investițiilor publice, estimat la aproximativ 8% din PIB, cel mai mare din istorie, echivalentul a circa 164 miliarde lei.

Aceste investiții sunt însă puternic dependente de fondurile europene, în special de PNRR, iar orice întârziere în absorbția acestora poate afecta creșterea economică și stabilitatea bugetară.

Cheltuieli înghețate și ajustare pe termen lung

Pe partea de cheltuieli, autoritățile au decis înghețarea salariilor și pensiilor la nivelul finalului anului 2025, precum și control strict asupra cheltuielilor cu bunuri și servicii.

Pe termen mediu, deficitul ar urma să scadă treptat până la aproximativ 3,2% din PIB în 2029, însă acest proces presupune un efort susținut de consolidare fiscală pe mai mulți ani.

Datoria publică crește și reduce marja de siguranță

ING avertizează că datoria publică va continua să crească în perioada următoare, de la aproximativ 61,8% din PIB în 2026 la aproape 64% în 2029.

Deși nivelul rămâne gestionabil, această evoluție reduce spațiul fiscal și face economia mai vulnerabilă la șocuri externe.

Riscurile reale: implementarea și contextul extern

Economiștii ING subliniază că riscurile majore nu țin de designul bugetului, ci de implementarea acestuia.

Printre principalele vulnerabilități se numără riscul politic, dificultățile în colectarea veniturilor și dependența de fondurile europene, dar și riscurile externe, precum încetinirea economiei zonei euro sau noi șocuri pe piața energiei.

2026, un an decisiv pentru economie

Concluzia analizei este că 2026 va fi un an crucial pentru România, în care autoritățile trebuie să echilibreze consolidarea fiscală cu susținerea creșterii economice.

Succesul acestui plan va depinde în mare măsură de disciplina politică și de capacitatea administrativă de a implementa măsurile asumate.

Taguri: