El a prezentat rezultatele a trei studii realizate la nivel mondial pe această temă, România aflându-se la coada clasamentului european în fiecare dintre ele.

"Toate aceste studii iau în calcul factorul uman şi modul în care ţările folosesc şi adoptă tehnologiile digitale. Primul este un studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite, unde România se plasează pe ultimul loc în UE. Acest clasament se uită la indicele infrastructurii de telecomunicaţii, indicele capitalului uman şi indicele serviciilor online", a spus Farkas.

Competivitate digitală, tot în coadă

Al doilea studiu, DESI, realizat de Comisia Europeană, ia în calcul competitivitatea digitală, iar România este și aici tot pe ultimul loc în UE. În acest raport, în ceea ce priveşte capitalul uman (utilizarea internetului, competenţele digitale de bază şi avansate), suntem pe locul 28 în UE, din cauza dificultăţii de a atrage şi a păstra specialişti pentru dezvoltarea de servicii publice digitale eficiente.

Tot pe ultimul loc se află România şi din punctul de vedere al utilizării internetului (utilizarea de către cetăţeni a conţinutului, comunicaţiilor şi a tranzacţiilor online), din cauza faptului că 25% din populaţie nu a folosit niciodată internetul, doar 17% din companii utilizează tehnologii sau mijloace de comunicare online.

La capitolul conectivitate (serviciile fixe de bandă largă, serviciile mobile de bandă largă şi preţurile), ţara noastră este pe locul 22 în UE, din cauza decalajelor privind conexiunea mobilă şi de internet între mediul urban şi cel rural.

Tot printre ultimii

La integrarea tehnologiei digitale (digitizarea companiilor şi comerţul electronic), România este pe locul 28 în UE, din cauza slabei integrări a sistemelor IT din administraţia publică, iar, în privinţa serviciilor publice digitale (e-guvernare şi e-sănătate), suntem pe locul 26, din cauza gradului scăzut de încredere în utilizarea serviciilor bancare online şi a platformelor digitale.

Pe primele locuri din UE sunt, în clasamentul DESI, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda. Succesul lor este asigurat, potrivit PwC, de accesul uniform la infrastructură digitală al cetăţenilor, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, de proiecte de creştere a gradului de educaţie digitală de bază (deși 81% dintre europeni accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână, 43% nu au competenţe digitale de bază), crearea centrelor de excelenţă digitale pentru dezvoltarea de competenţe avansate, etc.

Al treilea studiu evocat se numeşte IMD World şi clasează România pe locul 20 din 21 la nivel european şi pe locul 54 din 63 în lume. Raportul evaluează cunoştinţele necesare pentru transformarea digitală din economie, înţelegerea şi învăţarea noilor tehnologii, factorul tehnologic care evaluează cadrul dezvoltării digitalizării (capitalul disponibil, infrastructura disponibilă, cadrul legislativ), precum şi absorbţia tehnologiilor digitale ce presupune capacitatea mediului de afaceri de a se transforma pentru a îngloba inovarea, adaptabilitate la noile tendinţe digitale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.