La fel ca emisiile altor GES, emisiile de metan cauzate de activitățile umane (emisii antropice) au crescut considerabil încă din perioada preindustrială. Conform Enciclopediei Britanice concentrația atmosferică globală de metan a crescut de la o valoare preindustrială de aproximativ 715 părți per miliard (ppb) la 1.867 ppb în 2018 – o creștere de aproape 160 la sută și cu mult peste intervalul natural din ultimii 650.000 de ani. 

Principalul mecanism natural de îndepărtare a metanului din atmosfera pământului este oxidarea în troposferă de către radicalul hidroxil (OH). Un radical hidroxil este un atom de oxigen încărcat negativ legat de un atom de hidrogen (OH). Radicalii hidroxil sunt o formă de „chiuvetă”, deoarece „curăță” atmosfera de moleculele poluante și le descompun. Din acest motiv, OH este cunoscut drept „curatorul atmosferei”. După reacția cu OH, metanul atmosferic este transformat în CO2 printr-o serie lungă de reacții chimice.) O parte din metanul prezent în troposferă trece în stratosferă, unde același proces curăță atmosfera de metanul de acolo.

Într-o lume ideală, sursele de metan ar fi echilibrate cu chiuvetele de metan, ca și în cazul CO2, totuși, concentrațiile globale de metan din atmosferă cresc ca urmare a activităților umane sau a schimbărilor climatice. Oamenii de știință sunt îngrijorați pentru că, pe măsură ce planeta se încălzește, și mai mult metan va fi eliberat din sol sau din alte locuri, adăugând problema încălzirii globale.

Cristalele de metan numite hidrați de metan și clatrații, care se formează în sedimentele submarine reci și sărace în oxigen. Clatrații sunt, de asemenea, prinși în permafrost, solul permanent înghețat din latitudinile arctice și subarctice. Gheața clatrată, numită și hidrat de metan, este solidă și albă, asemănătoare cu gheața de apă. Însă această gheață constă din molecule de apă care sunt înghețate în jurul moleculelor de metan. Depozitele de clatrați au fost cândva chiuvete în care era izolat metanul. Cu toate acestea, pe măsură ce planeta se încălzește, unele dintre aceste sedimente adânci și reci se topesc, trimițând metanul la suprafață. Deoarece CH4 este un gaz cu efect de seră, captează căldura în atmosferă și încălzește mai mult planeta

Profesorul Peter Thorne, unul dintre Oamenii de știință IPCC spunea "Dacă ai emite o tonă de metan astăzi, peste un deceniu, m-aș aștepta să rămână jumătate de tonă în atmosferă. În două decenii, timp, ar fi un sfert de tonă. Așa că, în principiu, dacă am reuși să încetăm să emitem metan astăzi până la sfârșitul acestui secol, emisiile ar scădea la niveluri naturale care erau în aproximativ 1750”.

Potrivit ONU: ”reducerea metanului este mijlocul nostru cel mai eficient de a reduce schimbările climatice. Ca să nu mai vorbim de faptul că ar preveni 260.000 de decese premature, 775.000 de vizite la spital legate de astm, 73.000 de milioane de ore de muncă pierdute din cauza căldurii extreme și 25 de milioane de tone de pierderi de recolte pe an. Reduceți metanul pentru a reduce temperatura globală cu 0,3ºC”

O evaluare globală a metanului ca gaz cu efect de seră publicată de Climate and Clean Air Coalition (CCAC) și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată că emisiile de metan cauzate de om ar putea fi reduse cu 45 % în următorul deceniu. Astfel de reduceri ar preveni încălzirea globală cu aproape 0,3°C până în 2045 și ar contribui la îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C.

Astfel, la nivelul UE se dorește impunerea unor obligații de reducere a emisiilor de metan în industria de gaze printr-un Regulament European, care prin impunerea unor obligații neancorate în realitate (mai ales în ceea ce privește țări cu industrie extractivă veche de peste 160 de ani), riscă să impună orientări către activități care vor reduce cantitățile de gaze produse (vor crește importurile de energie) și vor aduce creșteri mari de preț. 

Acțiunile care se doresc a fi întreprinse de prin implementarea acestui Regulament UE, de a reduce emisiile de metan cu 30% față de cele existente în prezent, reprezintă o diminuare cu mai puțin de 0,4% a emisiilor globale de metan, adică sub nivelul erorii de calcul al bilanțului emisiilor de metan. Acest adevăr este susținut și de alți specialiști:  „O mare parte din metanul care intră în atmosferă provine din surse distribuite și difuze, așa că am început să ne gândim cum l-ați putea scoate din atmosferă”.

Un tip special de argilă, tratată cu o cantitate mică de cupru, permite absorbția metanului din aer, chiar și la concentrații extrem de scăzute. Metoda transformă metanul în dioxid de carbon. Dioxidul de carbon are mult mai puțin impact în atmosferă decât metanul, care este de aproximativ 80 de ori mai puternic ca gaz cu efect de seră în primii 20 de ani și de aproximativ 25 de ori mai puternic în primul secol. Locația ideală pentru astfel de sisteme, a concluzionat echipa, ar fi în locurile în care există o sursă relativ concentrată de metan, cum ar fi hambarele de lactate și minele de cărbune. 

Un potențial avantaj major al noului sistem este că procesul chimic implicat eliberează căldură. Prin oxidarea catalitică a metanului, procesul este, de fapt, o formă de ardere fără flacără. Dacă concentrația de metan este peste 0,5 la sută, căldura eliberată este mai mare decât căldura utilizată pentru a începe procesul, iar această căldură ar putea fi folosită pentru a genera electricitate.

Pe lângă atenuarea încălzirii globale, reducerea emisiilor de metan poate oferi o serie de alte beneficii legate de energie, siguranță și calitatea aerului și apei locale. Metanul contribuie la nivelul de fundal al ozonului troposferic atât ca precursor al ozonului, cât și prin contribuția la încălzirea globală, care crește temperaturile în timpul zilei. Studiile au arătat că reducerea emisiilor globale de metan poate reduce formarea de ozon troposferic și poate reduce mortalitatea asociată, în special în regiunile ecuatoriale. 

Producerea de energie din metanul recuperat poate ajuta, de asemenea, la evitarea utilizării resurselor energetice cu o cantitate mai mare de CO2 și poluanți, cum ar fi lemnul, cărbunele și petrolul. De asemenea, oferă surse locale de energie alternativă care pot stimula dezvoltarea economică locală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.