Anton a participat, miercuri, la Conferinţa Cartei Energiei, care a reunit miniştri şi responsabili din sectorul energetic din peste 30 de ţări. România deţine în această perioadă preşedinţia Conferinţei Cartei Energiei, iar prima dintre temele asumate de ţara noastră din această postură este eradicarea sărăciei energetice.

În discursul din sală, ministrul a ocolit însă subiectul, iar, la plecare, întrebat de jurnalişti ce face România pentru a eradica sărăcia energetică a evitat un răspuns direct. "Am venit să discutăm într-un forum internaţional despre situaţia energetică, inovaţie în energie", a spus Anton.

"În programul nostru energetic, dacă v-aţi uitat în strategia energetică, există scris ce facem, cum anume o să încercăm să-i ajutăm pe cei care intră în această categorie de sărăcie energetică. La revedere!", a adăugat Anton, la insistența ziariștilor. 

Nu s-a făcut nimic

Problema este că documentul de strategie energetică, aflat încă în stadiul de proiect, nu precizează nimic cu privire la măsurile pe care le va lua statul român pentru a proteja consumatorii vulnerabili.

Definirea consumatorului vulnerabil trebuia făcută de Guvern până acum, astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica noile măsuri de protecţie pentru aceşti consumatori, însă, în ultima şedinţă de Guvern, acest termen a fost amânat până în 2021.

Potrivit unui comunicat al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, "Guvernul a decis să amâne, din nou, de data aceasta cu doi ani, aplicarea Legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prin care se instituie un sistem de sprijin financiar al consumatorilor vulnerabili de energie îmbunătăţit faţă de cel actual. ACUE a propus, în ultimii ani, mai multe soluţii privind diminuarea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili. Reafirmăm disponibilitatea federaţiei de a identifica împreună cu autorităţile, prin dezbateri transparente şi constructive, măsurile optime pentru sprijinirea celor aflaţi în situaţia de sărăcie energetică".

În prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-şi pot plăti facturile este un tarif social, însă problema în acest caz este că acei consumatori nu pot depăşi o anumită cantitate de energie, foarte mică, iar dacă fac acest lucru plătesc un tarif de două ori mai mare decât cel clasic.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democraţiei, un think-tank fondat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, 12% dintre consumatorii de energie ai României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă 42% dintre aceştia nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul alocat, astfel că în final plătesc facturi mult mai mari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.