”Cred că nimeni nu are cum să fie mulțumit în acest context. Nici furnizorii, nici distribuitorii, nici Guvernul, nici, bineînțeles, consumatorii. Pentru că vorbim de trecerea de la o criză la alta într-o perioadă scurtă de timp. Avem de-a face cu două crize. Probabil cu a treia, curând, criza pandemică, criza pandemică. Și ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare a fost modul în care au fost abordate cele două crize. Una s a bazat pe principii de solidaritate și de coresponsabilitate. Evident vorbesc de criza pandemică, în care a fost o mișcare europeană, între state, să se gasească soluții împreună. Ținem cont de faptul că orice criză, prin natura ei, este neașteptată, lovește fãrã niciun fel de preaviz. Și, evident, trebuie luate măsuri. Ceea ce nu s-a întâmplat în criza energetică, despre care repet, este o criză europeană, nu este o criză limitată la spațiul României, și care are o dinamică destul de clară pe întreg spațiul european. Deci România nu este o insulă. Efectele crizei sunt aceleași ca în Franța, în Italia, în Spania, în Marea Britanie, în Germania, etc.

Și evident, după primul șoc, să spunem că a existat un instrument. Nu foarte puternic, este adevărat, precum cel care s-a luat în timpul crizei pandemice. Este vorba de setul de sugestii adoptat de Uniunea Europeană, din care statul ar fi putut lua niște măsuri de confort de primă intervenție, să spunem așa, pentru a limita efectele crizei. Pe un val, probabil, emoțional, și din dorința de a arăta că există un control asupra situației, în Romania s-a decis ca vehiculul pentru aceste măsuri publice să fie furnizorul. Furnizorii sunt, în prezent, cei care finanțează o politică publică, adoptată pripit. Nu cred că a fost o analiză de cost-beneficiu. De fapt, suntem siguri că nu a fost o asemenea analiză, și o analiză de impact. Ceea ce ar fi bine să existe tot timpul, pentru o criză are tendința de a se termina, după care trebuie să mergi mai departe și să recuperezi efectele crizei. Răspuns la întrebare: mulțumire nu poate exista”, a spus oficialul Enel.  

În opinia lui, compensația ar fi trebuit acordată în funcție de venit, în funcție de situația financiară a fiecărui român. Întrebat care ar putea fi motivele pentru care guvernul nu a procedat astfel, el a spus că, probabil și din cauza faptului că nu s-a creat, în Uniunea Europeană, un cadru de discuție, de dezbatere, cum a fost în criza pandemică, și s-a reacționat impulsiv, emoțional. Și nu știu cât este responsabilitatea Guvernului, pentru că legea a fost votată în Parlament.  

Rugat să estimeze dacă această criză se va prelungi pe tot parcursul anului, dat fiind și contextul internațional, el a spus că, ”este foarte probabil ca, dacă nu se iau măsuri de criză, ea va continua. Una dintre dintre sugestiile pe care le putem facem este să decuplat prețul gazului de cel al energiei electrice. Este un exemplu”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.