Analiză. Poate Norvegia să acopere nevoile energetice ale Europei în contextul crizei din Iran?
14 Aprilie 2026
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a subliniat că, deşi pachetul de măsuri fiscal-bugetare este un pas în direcţia corectă, el este insuficient. Acesta a menționat că consolidarea bugetară nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor, ci necesită și o creștere a veniturilor fiscale.
"Noi, la Consiliul Fiscal, vorbesc şi în nume personal, dar şi în numele colegilor din Consiliu, noi am considerat şi considerăm că este esenţial că ceea ce începe să se contureze prin acest pachet, care este controversat, e discutat în fel şi chip, este de bun augur. România trebuia să schimbe macazul.
Deşi noi coborâserăm cu deficitul bugetar, de la cel consemnat în anul pandemiei ne-am dus către 7% din PIB în 2021, era riscul să ne oprim, consolidarea să nu înainteze. Şi un asemenea pachet era absolut necesar. Şi eu consider, şi noi la Consiliu apreciem că este un pachet insuficient şi nu pentru că a venit Fondul Monetar şi a făcut consultările (...) Şi nu pentru că experţii Fondului au spus că este un pachet insuficient. Într-adevăr, acest pachet poate să aducă între 0,9% şi 1,4% din PIB ameliorare a situaţiei finanţelor publice.
În acest an, ultima noastră evaluare arată că deficitul ar fi peste 6% dacă nu se iau măsuri de restrângere a cheltuielilor. Măsurile fiscale nu au cum să aibă un impact semnificativ în 2023. Deci fără măsuri semnificative de control al cheltuielilor (...) deficitul s-ar situa în jur de 6%, ca să nu spun peste 6% din PIB în acest an. Va fi foarte greu să ajungem la 5,5% dar se poate. Important este să se dea acest semnal", a explicat Dăianu la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
În opinia sa va fi greu să ajungem la un deficit de 5,5%, mai ales în contextul în care deficitul "a săltat considerabil" de la august la septembrie.
"Dar în continuare, ar însemna ca în 2024 să rămânem în jur de 5% cu deficitul bugetar, ceea ce implică un efort adiţional şi alte măsuri pentru a ne îndrepta către acel 3%. După mine 3% în 2025 eu îl consider, ca să nu spun imposibil, foarte dificil", a precizat Daniel Dăianu.
El a adăugat că în România "s-a fugit de realitate", considerând că nu este nevoie de venituri suplimentare şi că totul se rezumă la tăierea cheltuielilor.
"Noi în România am fugit de realitate. N-am înţeles că am trăit ani de zile peste putinţă, ceea ce se vede şi în deficitele externe, nu numai în deficitele interne (...) Această respingere a realităţii, acest refuz al realităţii este însoţit şi de o mitologie, de mituri propagate: că nu-i nevoie de venituri fiscale suplimentare, că totul se poate rezuma la tăiere de cheltuieli. Eu când aud economişti spunând aşa ceva, zic: Domne, în ce sferă trăiesc oamenii aceştia?
Ei au luat creionul în mână? Fac nişte analize serioase, aplicate? (...) Sigur că pentru imagine într-adevăr dă bine să poţi să reduci şi cu jumătate numărul de secretari de stat şi de consilieri. Nu asta rezolvă problemele bugetului public. Să ne gândim: cheltuielile cu personalul în bugetul public al României înseamnă 8% din PIB, puţin poate peste 8% din PIB, acum. Ca să rezolvi această ecuaţie a consolidării bugetare, ar însemna să reduci cu o treime, pentru că se văd în cheltuielile de personal, fiindcă nu te poţi atinge de resursele alocate pentru pensionari. Cei care gândesc că se poate renunţa la indexări pentru a rezolva problema consolidării bugetare prin scăderea în termen reali a cheltuielilor cu salarii şi cu pensii sunt oameni care trăiesc pe alte planete.
România are, aşa cum au şi toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, o criză a costului vieţii, care nu se vede numai în dinamica PIB-ului şi într-o rată a inflaţiei. Pentru mare parte din populaţie, inflaţia e mai mare decât cea care se vede...aceste aspecte nu trebuie să fie ignorate. La noi discursul public este îmbibat de multă ideologie", a precizat Dăianu.