Dumitru Chisăliță: De ce este periculoasă lipsa de reacție a societății la criza petrolului
30 Martie 2026
Datele revizuite ale Institutului Național de Statistică confirmă ceea ce economiștii avertizează de aproape doi ani: România a traversat o perioadă de recesiune tehnică în 2024 și a continuat să înregistreze trimestre de scădere și în 2025. Într-o analiză realizată pentru DCBusiness, Adrian Negrescu afirmă că economia se află într-o criză reală, cu cinci trimestre de contracție în perioada 2024–2025, iar soluția nu mai poate fi creșterea taxelor, ci reducerea cheltuielilor statului și măsuri clare pentru susținerea puterii de cumpărare.
Recesiunea tehnică, confirmată de cifrele oficiale
Potrivit datelor INS, România a avut două trimestre consecutive de scădere economică în prima parte a anului 2024, ceea ce înseamnă, tehnic, recesiune. În 2025, economia a continuat să oscileze, cu trimestre marcate de contracție, inclusiv la începutul și la finalul anului.
În total, perioada 2024–2025 cumulează cinci trimestre de scădere economică.
„Când spuneam, acum doi ani, că noi suntem în recesiune tehnică și că problemele se acutizează, erau o mulțime de politicieni care mă acuzau că sunt prea pesimist, că economia duduie. Datele revizuite de la INS arată, negru pe alb, că și în anul de glorie al dl. Ciolacu, 2024, am avut recesiune tehnică, în T1 și T2. Mai mult chiar, și în primul trimestru din 2025 am fost pe scădere economică. Pe ansamblu, avem 5 trimestre de scădere în perioada 2024–2025”, afirmă Adrian Negrescu.
În opinia sa, creșterea anuală modestă de 0,6% înregistrată în 2025 nu schimbă imaginea de ansamblu: economia a fost fragilă, iar dinamica trimestrială arată un trend descendent.
Citește și: Adrian Negrescu: Piața gazelor, teren fertil pentru speculă
Investițiile pe deficit și creșterile de taxe nu au funcționat
Analistul consideră că actuala situație este rezultatul politicilor economice din ultimii ani, bazate pe împrumuturi masive și majorări de taxe.
„Ce se întâmplă în 2025 este rezultatul acelor politici. Este rezultatul creșterilor spectaculoase de taxe din ultimii trei ani”, spune Negrescu.
Potrivit acestuia, investițiile finanțate din deficit și distribuirea de bani către populație nu au generat un efect de multiplicare sustenabil, iar mediul de afaceri a fost afectat de impredictibilitate fiscală.
Blocaj financiar și presiune pe companiile mici
Dincolo de indicatorii macroeconomici, Negrescu atrage atenția asupra situației din economia reală.
„Mare parte dintre micile companii abia se mișcă din punct de vedere economic. Blocajul financiar a crescut foarte, foarte mult”, afirmă el.
Blocajul financiar înseamnă întârzieri la plată, dificultăți de cash-flow și un risc crescut de insolvențe. Într-un context de inflație ridicată și costuri mari de finanțare, presiunea asupra firmelor mici și mijlocii este semnificativă.
Două variante pentru deficit: taxe mai mari sau cheltuieli mai mici
În analiza sa, Negrescu spune că Guvernul are doar două opțiuni pentru a respecta angajamentele privind deficitul bugetar: majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor.
„Despre creșterea taxelor cred că nimeni nu mai poate să vorbească, în condițiile în care am avut cinci trimestre de scădere economică în ultimii doi ani. Singura soluție este să tai din cheltuielile statului”, susține analistul.
El consideră că disciplina fiscală este esențială pentru menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor și pentru evitarea creșterii costurilor de finanțare.
Ce urmează pentru populație: stabilizare, nu ieftiniri
În privința impactului asupra populației, Negrescu estimează că o eventuală stabilizare ar putea apărea începând din lunile iulie–august 2026, pe fondul temperării inflației.
„Asta nu înseamnă că prețurile vor scădea, însă nu vor mai crește cu aceeași rată semnificativă”, explică el.
Cu alte cuvinte, românii ar putea simți o ușoară stabilizare a puterii de cumpărare, dar nu o revenire spectaculoasă. O îmbunătățire reală ar putea apărea abia în 2027, dacă economia intră pe un trend mai solid de creștere.
Nu impozit progresiv, ci taxe mai mici pe muncă
Negrescu respinge ideea introducerii impozitului progresiv și propune reducerea taxelor pe muncă, în special pentru salariul minim.
De asemenea, el susține majorarea valorii tichetelor de masă de la 45 lei la 50–60 lei.
„Pentru mulți români, tichetele de masă au ajuns să facă diferența între un trai decent și limita supraviețuirii”, afirmă analistul.
România, „cu spatele la zid”
„Suntem cu spatele la zid din punct de vedere economic și trebuie să facem reforme. Nu mai merge doar să tipărim bani și să încercăm să păcălim populația cu tot felul de ajutoare care nu reflectă realitatea economică”, avertizează Negrescu.
În concluzie, analiza sa conturează o imagine clară: România traversează o perioadă de fragilitate economică, cu recesiune tehnică confirmată, presiune bugetară ridicată și o revenire care, în cel mai optimist scenariu, ar putea începe abia în a doua parte a anului.