Cum a ajuns România să plătească 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 (Analiză)
20 Martie 2026
Academicianul Lucian Albu, președinte al Consiliului Științific al Institutului de Studii Financiare (ISF) , realizează, în exclusivitate pentru www.studiifinanciare.ro, o analiză amănunțită a mecanismelor prin care reducerea populației României, fenomen care durează deja de 30 de ani, va afecta economia și viața de zi cu zi a oamenilor. Sunt concluzii grave, fundamentate științific, care sugerează nevoia de măsuri rapide și decisive.
"Istoria economică demonstrează că schimbările structurale, care însoțesc tendința generală de creștere, sunt evidente de regulă doar pe termen lung. Acest lucru se întâmplă deoarece schimbările structurale majore în economie trebuie precedate de schimbări semnificative în structura populației, în sistemul de învățământ, în ocuparea forței de muncă, în sistemul tehnologic și productiv, în distribuirea veniturilor și a avuției etc. Practic, acestea pot fi de asemenea interpretate drept consecință a modificărilor fundamentale, atât din viața economică, cât și din aceea socială.
Conform teoriei economice standard, pe calea istorică a creșterii se pot identifica o serie de tranziții, de la stadiile primare ale dezvoltării economice, la cele intermediare și în final la cele avansate, deci așa-numita teorie a dezvoltării stadiale. Totodată, există o relație biunivocă între dinamica demografică și creșterea economică. Astfel, pe de-o parte, populația este izvorul forței de muncă, unul dintre factorii esențiali ai economiei. Dar, pe de altă parte, economia este aceea care permite creșterea demografică, nu doar cantitativă, ci mai ales calitativă. De aceea, între tendințele demografice și cele din economie există relații directe, demonstrate atât pe baze teoretice cât și empirice.
În acest studiu prezentăm câteva dintre tendințele privind dinamica populației și modificările din structura acesteia, având în vedere că populația reprezintă sursa forței de muncă, la rândul său unul dintre factorii fundamentali ai economiei. În legătură cu aspectele de ordin demografic, având un impact major asupra dinamicii forței de muncă și implicit a economiei, următoarele grupe tematice prezintă importanță deosebită: rata natalității și rata mortalității, sporul natural al populației și rata implicită a migrației. În mod direct, acestea au un impact major asupra dinamicii așa-numitelor rate de dependență demografică (totală, a tinerilor și respectiv a vârstnicilor), a căror creștere afectează, la rândul lor, extrem de negativ, însăși procesul creșterii economice", explică, în analiza sa, academicianul Iulian Albu.
Criza demografică a devenit vizibilă încă din 1992
"Se poate observa în cazul României o deteriorare din ce în ce mai accentuată a balanței demografice începând cu anul 1992, când sporul natural al populației a intrat în zona valorilor negative. Ulterior, situația s-a agravat prin contribuția permanent negativă a emigrației (adică migrație netă pozitivă), mai ales prin veritabilele șocuri (salturi) migratorii din anii 2001 și 2007. Alături de această tendință nefavorabilă a sporului natural, rata netă a migrației a crescut dramatic, mai ales după 1989, până la unele niveluri record, în 2001 (+18,1 la mia de locuitori) și în 2007 (+16,5 la mia de locuitori). În consecință, tendința migrației, adăugându-se la cea a unei rate de creștere naturală negativă, a generat o tendință accentuat negativă începând cu anul 1990 în dinamica populației totale statistic înregistrată (deci valoarea negativă a variabilei ssp). Aceasta s-a perpetuat până în prezent, în unii ani înregistrându-se niște valori record foarte periculoase, precum în 2001 (-13,9) și 2002 (-18,1), dar și în 2007 (-14,7) sau 2008 (-16,5)", se mai arată în analiză.
Citiţi întreaga analiză care conţine şi o serie de grafice, aici.