Președintele bulgar: Belicoșii din parlament au decis să acorde asistență militară Ucrainei

pexels-nadejda-bostanova-7485857_26615800
Președintele bulgar: Belicoșii din parlament au decis să acorde asistență militară Ucrainei / Photo by Nadejda Bostanova
La începutul lunii decembrie, parlamentarii bulgari au votat pentru a trimite ajutor militar Ucrainei - împotriva dorinței președintelui țării. Acum, Rumen Radev îi numește pe politicienii care au susținut această măsură „belicoși”, scrie Sky News.

Bulgaria este una dintre puținele țări din UE care nu a trimis arme Ucrainei până în prezent.

„Din nefericire, belicoșii din parlament au decis în mod covârșitor să acorde asistență militară Ucrainei”, a declarat Radev.

„Astfel, ei au obligat guvernul provizoriu să încheie un acord cu Ucraina în ceea ce privește această asistență”.

El a precizat că pachetul nu include avioane, sisteme de apărare aeriană sau tancuri, deoarece acest lucru ar slăbi puterea forțelor armate bulgare. O propunere anterioară de a trimite ajutor în luna mai a fost blocată de Partidul Socialist, favorabil Rusiei, partener de coaliție în guvernul anterior.

Invazia rusă în Ucraina a afectat relaţiile China-UE, recunoaşte noul ambasador chinez la Bruxelles

Invazia rusă în Ucraina "devine o problemă" pentru relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană (UE), a recunoscut noul ambasador al ţării asiatice la Bruxelles, Fu Cong, într-un interviu acordat ziarului South China Morning Post din Hong Kong, preluat sâmbătă de EFE.

Fu, care a preluat în această lună postul de ambasador al Chinei la UE, vacant de un an de zile, a mai apreciat că războiul din Ucraina a pus China "într-o situaţie foarte dificilă", deoarece Beijingul "nu vrea să fie nevoit să aleagă între prieteni", referindu-se la legăturile cu Moscova şi Kievul.

Înaltul diplomat chinez a dat asigurări că Beijingul a suferit "daune colaterale" ca urmare a "acestei crize" şi a acuzat Statele Unite că "profită de pe urma acesteia" nu doar pentru că vând arme, ci şi ca urmare a situaţiei de criză energetică din ţările europene.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre China şi Rusia, Fu le-a cerut europenilor "să nu interpreteze excesiv terminologia" acordului pe care preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său rus Vladimir Putin l-au semnat cu doar câteva săptămâni înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia şi în care s-a vorbit despre o "cooperare nelimitată".

Ambasadorul Fu a regretat că acordul continuă să fie menţionat pentru a acuza China că se află "în tabăra greşită", în ciuda faptului că "faptele arată că China nu oferă ajutor militar Rusiei" şi că, a doua zi după începerea invaziei, Xi l-a sunat pe Putin "să-l încurajeze în mod clar pentru a se încerca găsirea unei soluţii paşnice".

"Poziţia noastră a fost destul de echilibrată (...) şi suntem dispuşi să participăm la orice iniţiativă de pacificare", a adăugat el.

În interviu, Fu a acuzat totodată UE că promovează măsuri comerciale "care frizează protecţionismul sau chiar discriminarea" şi a îndemnat Bruxellesul să ratifice Acordul cuprinzător de investiţii (CAI), care a intrat în impas anul trecut ca urmare a unui schimb de sancţiuni după presupuse încălcări ale drepturilor omului în regiunea de nord-vest a Chinei, Xinjiang, populată majoritar de musulmani.

"Dacă europenii sunt atât de îngrijoraţi de accesul lor pe piaţa din China, de ce nu ratifică CAI?", s-a întrebat retoric Fu, anunţând că Beijingul este dispus să retragă sancţiunile - care au afectat, printre alţii, mai mulţi europarlamentari - dacă Bruxellesul renunţă "simultan" la propriile sale sancţiuni, impuse diverşilor înalţi oficiali chinezi din regiune. 

x close