Mecanismul european SAFE, principalul instrument prin care Uniunea finanțează cheltuielile de apărare și reînnoirea stocurilor militare, a devenit un test de credibilitate pentru statele membre, a explicat Roxana Mînzatu pentru G4Media. Pentru România, acest test s-a tradus printr-o pierdere de peste patru miliarde de euro, după ce alocarea estimată inițial – 21 de miliarde – a coborât la 16,7 miliarde de euro din cauza deficitului bugetar. Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, explică însă că, în ciuda corecției dure, România rămâne al doilea cel mai mare beneficiar european și are acum responsabilitatea de a transforma aceste fonduri într-o creștere reală a capacităților de apărare.

SAFE – instrumentul prin care Europa își finanțează apărarea în contextul războiului din Ucraina

Mecanismul SAFE (Support to Defense Efforts Facility) a fost creat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre să-și modernizeze industria de apărare, să refacă stocurile de muniție și să investească în tehnologii noi, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Este primul instrument european de amploare dedicat finanțării apărării naționale și comună a statelor membre.

SAFE funcționează prin împrumuturi garantate de UE, cu condiții financiare identice pentru toate statele participante. Banii pot fi folosiți pentru achiziția de echipamente, construcția de capacități industriale, cercetare, exporturi de echipamente către Ucraina sau proiecte strategice comune.

Pentru România, mecanismul părea la început o oportunitate fără precedent: o alocare de până la 21 de miliarde de euro, în condițiile în care necesarul de modernizare al Armatei este uriaș, iar programe precum corvetele, dronele, sistemele anti-aeriene sau munițiile inteligente au trecut prin ani de blocaje și întârzieri.

Citește și: Cum arată primul program european dedicat industriei de apărare

Deficitul bugetar a redus alocarea României cu peste patru miliarde

Roxana Mînzatu confirmă public ceea ce, până acum, fusese doar o evaluare politică: România a pierdut miliarde din SAFE din cauza deficitului bugetar.

„Este adevărat că din cauza deficitului mare, alocarea pentru România s-a redus de la 21 de miliarde la 16,7 miliarde”, spune vicepreședinta Comisiei Europene.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece mecanismul SAFE ține cont de stabilitatea fiscală și de capacitatea fiecărui stat de a susține împrumuturile europene. Țările cu deficite mari sunt penalizate, pentru a nu risca dezechilibre suplimentare.

România a intrat în procedură de deficit excesiv încă din 2020, iar încetinirea consolidării bugetare a determinat Bruxelles-ul să ajusteze alocarea în jos.

Chiar și după tăieri, România este al doilea beneficiar din UE, după Polonia

În ciuda reducerii dureroase, România rămâne una dintre țările privilegiate în noul mecanism european:

• Polonia – primul beneficiar, pe fondul investițiilor masive în apărare

• România – al doilea beneficiar, cu 16,7 miliarde de euro

Această poziție reflectă două realități strategice:

1. România este stat de frontieră NATO și UE, expus direct agresiunii ruse;

2. Nevoile sale de modernizare militară sunt printre cele mai mari din Europa.

SAFE devine astfel un pilon central al securității românești pentru următorul deceniu.

Ce poate finanța România prin SAFE

Mecanismul permite o paletă extrem de largă de investiții, iar România poate folosi fondurile pentru aproape toate marile proiecte din Planul de Înzestrare:

• completarea stocurilor de muniție, unde deficitul este cronic;

• sisteme anti-aeriene scurte și medii;

• drone de concepție europeană;

• modernizarea flotei navale;

• apărare cibernetică și sisteme integrate de comandă;

• infrastructură militară la Marea Neagră;

• fabrici de muniție și linii industriale pentru producție locală;

• contribuții la proiectele europene comune în domeniul apărării.

SAFE poate acoperi inclusiv componenta de cofinanțare națională, ceea ce este esențial în contextul presiunii bugetare.

Mesajul Bruxelles-ului: banii sunt, dar România trebuie să implementeze rapid

Mînzatu subliniază că partea financiară este doar începutul. În etapa următoare, România trebuie să demonstreze că poate implementa proiectele într-un ritm adecvat.

În trecut, programele majore de înzestrare ale MApN au fost marcate de:

• licitații anulate;

• proceduri blocate în instanță;

• lipsa ofertanților;

• întârzieri de ani de zile;

• costuri crescute în timpul derulării.

SAFE presupune o logică diferită: proiecte ferme, finanțare clară, calendar strict și verificări regulate din partea Comisiei.

Un mecanism strategic care poate repoziționa România în industria de apărare

Unul dintre cele mai importante elemente ale SAFE este stimularea producției europene de apărare. România are deja investiții industriale majore în curs – de la fabricile de pulberi, la producția de vehicule blindate sau muniții.

SAFE poate transforma România într-un hub regional dacă:

• proiectele de infrastructură militară sunt accelerate;

• industria începe să producă pentru piața europeană;

• companiile românești se conectează la lanțul de producție al UE.

În lipsa acestor pași, țara riscă să rămână doar un beneficiar final al echipamentelor, nu și un actor industrial.

16,7 miliarde – o sumă uriașă, dar dependentă de stabilitatea fiscală

Mesajul vicepreședintei CE este clar: alocarea actuală nu este garantată pe termen nelimitat, iar discuțiile din Consiliu pot influența în viitor modul de repartizare a fondurilor, mai ales dacă deficitul se adâncește.

Pentru București, stabilitatea bugetară devine nu doar un obiectiv macroeconomic, ci și o condiție de securitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.