Relația SUA-China sau relația dintre a patra fază a revoluției industriale și a treia fază a mondializării

Mircea Cosea / 16 Martie 2021 / 16:54
Mircea Coșea
Mircea Coșea
  • Mircea Coșea

Există și alte evenimente internaționale importante înafara celor referitoare la situația pandemiei raportată pe țări și continente sau pe naționalități de viruși, fie ei brazilieni, sud-africani sau britanici.

Unul dintre aceste evenimente care ar merita mult mai multă atenție constă în faptul că președintele SUA, Joe Biden, va purta primele discuții comune cu liderii din Australia, India și Japonia ca parte a unei alianțe emergente cu patru căi, considerată fundamentală pentru eforturile de contracarare a puterii economice și militare a Chinei.

Întâlnirea virtuală  a Dialogului de Securitate Cadrilaterală, cunoscută și sub numele de „Quad”, va fi unul dintre primele summit-uri ale lui Biden de la preluarea funcției și vine în timp ce administrația sa a încercat să contracareze expansiunea  comercială a Chinei. Quad a fost lansat în 2007 de către premierul japonez Shinzo Abe, care era alarmat de hegemonia crescândă a Chinei în jurul Asiei.

"Președintele Biden a făcut din acesta unul dintre primele sale angajamente multilaterale și vorbește despre importanța pe care o acordăm strânsei cooperări cu aliații și partenerii noștri din Indo-Pacific", a declarat secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki.

Este un eveniment important nu numai pentru că relevă una dintre  direcțiile pe care administrația Biden  intenționează să le urmeze față de zona Asia-Pacific, dar și pentru că, în mod paradoxal, Australia și Japonia tocmai semnaseră în luna noiembrie 2020 un acord comercial de liber schimb cu China (RCEP- Parteneriatul Economic Global Regional).

Cum se poate interpreta această evidentă creștere a ponderii zonei Asia-Pacific în dinamica și orientarea contextului economic și comercial mondial  în comparație cu alte zone, mai ales cea a Uniunii Europene?

Sunt analiști occidentali care susțin că s-a ajuns la un punct sensibil al raporturilor dintre SUA și China datorită declanșării unui ” război al influențelor” între cei doi giganți ai lumii contemporane ca ” o fază anterioară” a luptei finale pentru ocuparea locului de ledership mondial.” Influența” este înțeleasă ca ”o varietate de instrumente politice, diplomatice și economice de a atrage prin acorduri, alianțe sau cooperări în sfera de interese a unuia sau a altuia dintre actori cât mai multe entități naționale sau grupări zonale.” ( vezi : ” Etats-Unis, Chine, Europe :quelle remondialisation?” Cercle des Economistes 15.10.2020 ).

Interesant este faptul că această luptă, care influențeză masiv întreg ansamblul economiei globale, este puternic influențată de contextul actual al suprapunerii a două tendințe istorice ale evoluției umane, acelea ale trecerii revoluției industriale într-o nouă fază calitativ diferită prin implicațiile ei globale, față de fazele anterioare și ale trecerii procesului de mondializare spre un nou tip de model global al dezvoltării, denumit în mod curent ”a treia mondializare”. Noua fază a revoluției industriale este cea a digitalizării (4.0), iar noul tip de model  global al dezvoltării se caracterizează prin impactul costurilor ecologice și ale tendinței protecționiste asupra climatului concurențional al pieței globale.

Cine va reuși ca în perioada viitorului deceniu să coreleze cele două noi tendințe ale revoluției industriale și ale mondializării într-o strategie  coerentă de utilizare a noilor oportunități tehnice și tehnologice cu condiția menținerii stabilității mediului social și al calității vieții va fi, cu siguranță, leadership la nivel global.

”Războiul comercial declanșat împotriva Chinei de către fosta administrație Trump  ca și menținerea unei atmosfere extrem de tensionate de către noua administrație sunt interpretate ca o conștientizare de către acestea a faptului că dezvoltarea și prestigiul internațional al Chinei din ultimul deceniu reprezintă o reală provocare pentru SUA în ceea ce privește menținerea poziției sale de leadership mondial.” ( vezi: Nouriel Roubini: ”America is the New Center of Global Instability”. Project Syndicate 12.01.2021)

”Pentru a ne convinge de îngrijorarea americană, trebuie doar să luăm în considerare utilizarea din ce în ce mai mare de către administrațiile succesive americane a măsurilor agresive de politică comercială sau sancțiuni economice împotriva adversarilor lor, sau chiar a partenerilor sau aliaților lor, bazându-se pe puterea economiei americane.

Este aceasta o expresie a aroganței unui hegemon contestat sau, dimpotrivă, aprecierea lucidă a activelor de care se bucură puterea economică americană și pentru anii următori? Examinarea datelor disponibile sugerează că cea de-a doua probabilitate este mai aproape de adevăr. (vezi: Patrick Allard: ”Etats-Unis/Chine: le choc des puissances economiques”. Vie Publique 16.03.2020)

Competiția dintre cei doi giganți nu va putea fi rezolvată doar prin mijloacele unui război comercial tarifar, ci mai mult prin mijlocele unui ” război tehnologic”ce va arunca în luptă armamentul cercetării științifice, al inovării și al potențialului inteligenței artificiale.

Cum se prezintă raportul de forțe în acest moment?

Este probabil ca persistența hegemoniei economice americane va rămâne pe orizont mediu de timp deoarece este mai ușor pentru Washington să folosească și să abuzeze de punctele forte ale puterii economice americane și supremația dolarului, dar astăzi, Statele Unite nu mai domină economia globală într-un mod atât de masiv. Ponderea economiei SUA a continuat să scadă din 1960 până la începutul anilor 1980, în beneficiul Japoniei și al țărilor Uniunii Europene înainte de a intra într-o fază de consolidare până la mijlocul anilor 1990. Apoi a revenit la un declin rapid, determinat de ascensiunea Chinei.

China s-a impus ca cea mai mare putere comercială din lume, exporturile și importurile crescând de la mai puțin de 1% din fluxurile mondiale în 1980 la 11% și, respectiv, 9% în 2017. Aceasta a devenit principalul importator de materii prime, inclusiv ulei, minereu de fier, cupru, etc. Aceasta oferă, de asemenea, a doua cea mai mare piață din lume pentru bunuri de investiții de capital fix, după Uniunea Europeană, dar înaintea Statelor Unite. A devenit principala piață a vehiculelor private.

Progresele înregistrate de China în ultimul deceniu, care îi dau un important potențial în concurența cu gigantul american ,sunt vizibile în domeniul trecerii la stadiul superior ( IT-IA) al revoluției industriale.

În ceea ce privește numărul de lucrări științifice publicate, China a trecut de Statele Unite ale Americii în 2016. Acest lucru este prezentat în raportul 2018 privind indicatorii științifici și de inginerie ai Fundației Naționale pentru Știință din SUA. Graficul de mai jos prezintă evoluția numărului de publicații științifice în reviste de către laboratoare din Uniunea Europeană, China, Statele Unite ale Americii, India și Japonia, calculată de Fundația Națională pentru Știință din SUA

Urcarea spectaculoasă a Chinei de la mai puțin de 87.000 de articole în 2003 la 426.000 în 2016 arată că gigantul chinez va  avea bazele științifice și tehnologice ale unei puteri capabile să atingă cel puțin paritatea economică, militară și diplomatică cu Statele Unite și Uniunea Europeană.

Cifrele arată că succesul Chinei a coincis în ultimii  ani cu o scădere istorică a numărului de publicații științifice în laboratoarele din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. O scădere care a început în 2014. Ca urmare, publicațiile americane au scăzut de la 440.000 la 409.000 din 2014 până în 2016. În timp ce europenii au scăzut de la 647.000 la 614.000 în această perioadă, iar Japonia a scăzut, de asemenea, de la 111.000 în 2011 la 97.000 în 2016. 

”Centrul de greutate al inovării globale se îndreaptă rapid spre China. Într-un efort de a-și reorienta economia către consumul intern și de a o intensifica, Beijingul își crește treptat cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare până în punctul în care Uniunea Europeană se află acum în spatele acesteia, notează OCDE într-un raport privind inovarea. În 2012, China a cheltuit 1,98% din PIB-ul său pentru cercetare și dezvoltare, adică 256 miliarde USD, față de 2,07% în Europa (282 miliarde de dolari), 2,79% în Statele Unite (397 miliarde de dolari) și 3,35% în Japonia (133 miliarde de dolari).

În timp ce cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în economiile dezvoltate au fost afectate de criza economică, cele din China s-au dublat între 2008 și 2018. Aceste investiții au reprezentat 6 % din cheltuielile globale în 2002, dar aproape 20 % în 2018 . Se preconizează 2,5% din PIB în 2020.” ( vezi : ”Le Figaro”  28.11.2019)

Un alt aspect important al concurenței tehnologice dintre SUA și China  îl reprezintă domeniul tehnologiei 5G.

5G este o inovație esențială în cursa economică dintre China și Statele Unite, mai ales că gigantul chinez Huawei a devenit un lider cheie în această nouă tehnologie.

"Potrivit administrației Trump, dacă Huawei va obține conducerea globală în privința echipamentelor 5G, efectul de levier economic al Chinei ar fi de așa natură încât ar face fără efect sancțiuni economice impuse de Statele Unite", a declarat pentru Franceinfo Mark Corcoral, cercetător la Sciences Po's International Research Center (Ceri).

Pe un front dominat în general de americani, China încearcă, de asemenea, să se impună. În timp ce primul zbor spațial cu echipaj uman din China datează din 2003, la mai mult de 70 de ani de la Statele Unite, Beijingul a investit miliarde în programele sale spațiale pentru a recupera întârzierea. Joi, 23 iulie 2020, a lansat o sondă pe Marte pentru a-i analiza suprafața.

Misiunea a fost de succes și  robotul a ajuns la destinație ceea ce este mai presus de toate un mesaj puternic pentru China, încă în contextul tensionat cu Statele Unite. "Dacă [misiunea] va reuși, ar fi pentru prima dată în istorie când un lander non-american și un robot operat de la distanță operează pe Marte",a declarat pentru AFP Chen Lan, analist pentru GoTaikonauts.com, specializată în programul spațial chinez. Cu această misiune marțiană,China dovedește lumii "că este la nivelul" Statelor Unite și al rușilor, subliniază Sylvain Bouley, planetolog și profesor la Laboratorul de Geoștiințe al Universității Paris-Sud din Saclay (Essonne) și că poate concura cu ușurință cu alte puteri spațiale.

Concurența dintre cele două puteri economice se manifestă și în domeniul înregistrării și aplicabilității brevetelor rezultate ale cercetării științifice.

Tabelul de mai jos ilustrează situația la nivelul anului 2019


Sursa : OMPI 2020

Pentru prima dată de la crearea sistemului internațional de brevete în 1978, China a depășit Statele Unite în ceea ce privește numărul de depuneri, conform buletinului anual al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) publicat la 7 aprilie 2020. 

În 2019, China a depus 58.990 de brevete împotriva a 57.840 pentru SUA.

"Creșterea rapidă a Chinei în fruntea clasamentului solicitanților internaționali de brevete prin intermediul OMPI evidențiază schimbarea în geografia inovației spre est, solicitanții asiatici reprezentând acum mai mult de jumătate din cereri",a declarat Francis Gurry, directorul general al OMPI. De remarcat că în 1999, organizația internațională a primit 276 de cereri din China, față de 58.990 în 2019, de 200 de ori mai mult decât în urmă cu 20 de ani.

Pentru al treilea an consecutiv, gigantul chinez Huawei cu 4411 aplicații a fost cel mai important depunător de brevete in 2019. 

Au urmat Mitsubishi (2661), Samsung (2334), Qualcomm (2127) și Guang Oppo Mobile (1927). Primii 10 aplicanți includ patru companii chineze, două din Coreea de Sud și una din Germania, Japonia, Suedia și Statele Unite.

Lupta pentru leadership mondial dintre SUA și China este departe de a fi aplecat definitv și important balanța în favoarea unuia sau altuia. Nu știm ce va urma și ce probleme de natură globală va genera aceasta în deceniile viitoare.

Ca orice dispută concurențională, și aceasta are o latură pozitivă. Din încleștarea celor doua super forțe ale economiei și cercetării științifice mondiale umanitatea va avea în mod sigur de câștigat datorită efortului de stimulare pe care ambele puteri îl vor face în direcția unor noi descoperiri și realizări ale științei și tehnologiei.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9212
Diferența -0.0016
Zi precendentă 4.9228
USD
Azi 4.1382
Diferența -0.0096
Zi precendentă 4.1478
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 11-04-2021
EUR flag1 EUR = 4.9212 RON
USD flag1 USD = 4.1382 RON
GBP flag1 GBP = 5.6712 RON
CHF flag1 CHF = 4.4671 RON
AUD flag1 AUD = 3.1519 RON
DKK flag1 DKK = 0.6617 RON
CAD flag1 CAD = 3.2864 RON
HUF flag1 HUF = 0.0137 RON
JPY flag1 JPY = 0.0377 RON
NOK flag1 NOK = 0.4859 RON
SEK flag1 SEK = 0.4835 RON
XAU flag1 XAU = 232.3306 RON
Monede Crypto
1 BTC = 248581.76RON
1 ETH = 8940.99RON
1 LTC = 1042.62RON
1 XRP = 5.75RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.67% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.62%
6 luni: 1.69%
12 luni: 1.75%
EURIBOR:
3 luni: -0.5450 %
6 luni: -0.5180 %
12 luni: -0.4930 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10322.04 -0.18%
BET-BK 1946.63 -0.32%
BET-FI 44535.08 -0.35%
BET-NG 757.29 0.15%
BET-TR 17378.47 -0.18%
BET-XT 916.17 -0.17%
BET-XT-TR 1549.86 -0.16%
BETPlus 1541.08 -0.18%
RTL 21552.15 -0.57%
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy