De ce coronavirusul mutant stârnește îngrijorări

novel-coronavirus-sars-cov-2_50072252306_o_81709700
SARS-CoV-2 a suferit mutații
Din capul locului trebuie spus că toți virușii suferă mutații, lucru care se întâmplă tot timpul. Acest lucru s-a întâmplat și cu SARS-CoV-2, coronavirusul care deja ține omenirea în ghearele pandemiei de un an.

Noua tulpină care a apărut în sud-estul Angliei în septembrie provoacă îngrijorări deosebite, ceea ce a dus la un lockdown de urgență a Londrei în prag de Crăciun și determinând țări, printre care Canada, Franța și Germania, să oprească zborurile și să suspende legăturile feroviare.

De ce această mutație este alarmantă?

Supranumită „descendența B.1.1.7”, tulpina a suferit aproape o 12 modificări genetice de la virusul care a apărut în Wuhan, China la sfârșitul anului 2019 - mult mai mult decât în ​​mod obișnuit. Aceasta include schimbări în domeniile cheie ale virusului implicate în capacitatea sa de a infecta oamenii. Analiza preliminară din Marea Britanie sugerează că poate fi cu 70% mai virulent decât alte tulpini SARS-CoV-2 circulante și poate contribui la creșterea exponențială a numărului de cazuri din țară. Maria van Kerkhove, conducătorul tehnic al Organizației Mondiale a Sănătății la Covid-19, a declarat pentru BBC pe 20 decembrie că OMS lucrează pentru a înțelege în ce măsură virusul se poate răspândi mai ușor, alături de alți factori comportamentali umani care ar putea conduce la transmitere. De asemenea, analizează dacă mutația provoacă forme mai severe ale bolii și poate ocoli anticorpii generați de vaccinare.

Ce se știe despre când a apărut?

Cele mai vechi două exemplare cunoscute au fost colectate la sfârșitul lunii septembrie în Londra și zona din apropiere de Kent, iar cazurile au continuat să fie găsite până la începutul lunii decembrie. Unul dintre motivele pentru care noua tulpină a proliferat a fost că apariția sa a coincis cu sezonul rece asociat în mod tradițional cu creșterea amestecului familial și social. Oamenii de știință au emis ipoteza că tulpina ar fi putut rezulta din transmiterea virusului de la un pacient infectat cronic.

PANICĂ. Londonezii FUG din ORAȘ după cel mai recent anunț al lui Boris Johnson VIDEO

Cât de repede s-a răspândit?

Începând cu 15 decembrie, 1.623 probe de virus au fost identificate ca aparținând liniei B.1.1.7. Dintre acestea, 519 au fost colectate de la pacienții din zona Londrei, 555 în Kent și 545 în alte regiuni ale Regatului Unit, inclusiv Scoția și Țara Galilor. De asemenea, au fost identificate cazuri în Danemarca, Olanda, Belgia și Australia. Deoarece doar aproximativ 10% din probele SARS-CoV-2 de la pacienții din Marea Britanie suferă secvențierea genetică, numărul cazurilor cunoscute este o subestimare a numărului real de infecții. Ratele de infecție în zonele în care tulpina a circulat au crescut mai repede decât era de așteptat. O analiză suplimentară a constatat că tulpina are o rată de transmisie mai mare decât alte variante în circulație. Paul Hunter, profesor de medicină la Școala de Medicină Norwich a Universității din East England, a declarat pentru Science Media Center că noua variantă este responsabilă pentru 62% din infecțiile cu SARS-CoV-2 din Londra în săptămâna care se încheie pe 9 decembrie, până de la 28% din infecțiile de la începutul lunii noiembrie.

Vaccinurile vor mai fi eficiente?

În prezent nu se știe în ce măsură SARS-CoV-2 poate evolua pentru a scăpa de imunitatea indusă de infecție sau vaccinare. Sunt în curs studii pentru a se înțelege acest lucru mai bine. Van Kerkhove, OMS, a declarat pentru BBC că informațiile actuale sugerează că noua variantă nu are niciun impact asupra  vaccinurilor. De-a lungul timpului, pe măsură ce apar mai multe mutații, este posibil să fie necesară modificarea vaccinurilor. Acest lucru se întâmplă și cu gripa sezonieră, care suferă mutații în fiecare an, iar vaccinul este ajustat în consecință. Spre deosebire de gripă, coronavirusurile nu suferă mutații la fel de repede ca virusul gripei. Vaccinurile Covid-19 care până acum s-au dovedit eficiente în studii pot fi modificate cu ușurință, dacă este necesar, scrie jurnalul medical BMJ, pe 16 decembrie.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close