Astfel, în trimestrul IV din 2019 costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu trimestrul precedent.

Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (7,75%), construcţii (6,94%), transport şi depozitare (5,94%), intermedieri financiare şi asigurări (5,69%), informaţii şi comunicaţii (5,35%).

Faţă de trimestrul III 2019, cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (-27,85%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).

La o distanţă considerabilă, cu scăderi mai relevante ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au situat şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-3,49%), administraţia publică (-2,77%), respectiv industria extractivă (-2,27%).

Analiză. Cauzele majore pentru lipsa forței de muncă în România

Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a scăzut cu 0,29%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) a crescut cu 0,11%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice.

Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (21,00%), ca efect al aplicării prevederilor legale), respectiv în construcţii (19,85%), hoteluri şi restaurante (15,49%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (14,18%).

Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (6,10%), respectiv industria extractivă (6,16%).

Potrivit INS, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 12,06%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 11,23%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.