Studiu. Ce efect are căldura asupra transmiterii Covid-19

4_coronavirusc_13471200
Noul coronavirus s-ar fi putut răspândi în China încă din luna august a anului 2019
Este cunoscut faptul că rata de transmitere a unor virusuri respiratorii, inclusiv gripa, tind să scadă în lunile de vară. Pe măsură ce COVID-19 s-a răspândit pe tot globul, s-au pus întrebărea dacă temperaturile ridicate, umiditatea și indicele UV ar putea încetini sau chiar pot stopa răspândirea SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. Aceste efecte asupra transmiterii virusului vor fi importante pentru a înțelege cum se va transmite boalaîn lunile mai calde.

Pentru a răspunde la aceste întrebări, cercetătorii de la Spitalul Mount Auburn (SUA) au analizat impactul temperaturii, al precipitațiilor și al indicelui UV asupra rate transmiterii de COVID-19 în Statele Unite în lunile de primăvară ale anului 2020. Publicate în revista Clinical Infectious Diseases, rezultatele dezvăluie că, deși rata scade odată cu creșterea temperaturii până la 11 grade C însă temeraturile peste această limită nu scade incideța răspândirii bolii în mod semnificativ. 

Un indice UV mai mare contribuie, de asemenea, la încetinirea ritmului de creștere a cazurilor noi, dar impactul general rămâne modest iar precipitațiile nu au niciun efect asupra răspândirii bolii.

Acțiunile Gilead scad din cauza rezultatelor modeste ale Remdesivir

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA spun că pandemia COVID-19 se poate agrava toamna și iarna pe măsură ce temperaturile scad. 

În timp ce studiile anterioare asupra SARS-CoV-2 în cadrul laboratorului au arătat că virusul supraviețuiește pentru o durată mai scurtă la temperaturi mai ridicate și este inactivat de lumina UV, puțini au analizat efectele temperaturii, precipitațiilor sau luminii UV asupra ratei de transmitere a virusului în comunitate.

Cercetătorii remarcă faptul că, în timpul pandemiei, metodele de raportare a numărului de pacienți COVID-19 au variat geografic. Strategiile de control, politicile de carantinare la  domiciliu și accesul la testare, variabilitatea formatelor de testare și numărul de teste efectuate au variat și în diferite state, deși studiul a încercat să țină cont de acești factori.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close