Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pune Budapesta ”la colț”

2_1024x683_10771700
Migranți ilegali / Foto: MTI
"Cu toate că istoria ne-a dat dreptate, tot Ungaria este citată în faţa justiţiei. Este deosebit de revoltător în limona faptului că hotărârea privind cotele de distribuire din 2015 nu au fost respectate pe deplin de aproape niciun stat membru", a spus ministrul Justiţiei din UNgaria ca reacţie la sentinţa pronunţată, joi, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, joi, că Ungaria împreună cu Polonia și Cehia au încălcat legile UE în timpul crizei refugiaților și nu au acceptat să preia niciun cetățean în timpul crizei migranților din 2015.

În comunicatul remis, joi, agenţiei ungare de presă MTI, Judit Varga, ministrul ungar al Justiției, spune că: ”În 2017, Comisia Europeană a acţionat în judecată doar Ungaria, Polonia şi Cehia, pentru că nu au fost dispuse să execute hotărârea privind dislocarea migranţilor care au invadat Europa. Aceasta în pofida faptului că la momentul respectiv s-a văzut deja clar: "hotărârile privind cotele" din 2015 nu au fost puse în aplicare în întregime de aproape niciun stat membru”.

UE, răspuns la coronavirus. Bani pentru țările afectate

Oficialul ungar a mai spus că: ”Este evident că CE a procedat în mod discriminatoriu, deoarece a iniţiat procedura în mod exclusiv împotriva acestor trei state membre. În plus, acţiunea a devenit fără obiect, dat fiind că "hotărârile privind cotele" au fost în vigoare doar până în toamna anului 2017”.

”Sentinţa nu are efecte ulterioare. Deoarece hotărârile respective au devenit caduce de mult timp, nu avem obligaţia de a prelua azilanţi”, a declarat ministrul Justiţiei.

Ea a mai adăugat că procedura nu a făcut decât să dăuneze sistemului de azil al Uniunii Europene, deoarece criza migraţionistă nu poate fi rezolvată nici în viitor prin preluarea obligatorie a migranţilor.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close