Cum s-a ajuns aici

Totul a pornit de la un proces mai vechi, în care un militar a contestat o decizie a Comisiei de jurisdicție a imputațiilor. Acest organism, format la nivel de unități militare, avea puterea să admită cereri prin care comandantul cerea „repunerea în termen” pentru a continua cercetarea administrativă și a stabili o decizie de imputare. Cu alte cuvinte, dacă se considera că un militar a produs o pagubă, unitatea putea relua procedura chiar dacă depășise termenele legale.

Problema ridicată la CCR a fost că această procedură lăsa militarul fără apărare reală: nu putea refuza judecata comisiei și nici nu era parte activă în stabilirea unei măsuri care îi afecta direct patrimoniul.

De ce a respins CCR excepția

Judecătorii nu au mai intrat în analiza propriu-zisă, pentru că în 2022 declaraseră deja neconstituționale articolele care permiteau astfel de imputări. Motivarea de atunci era clară: angajatorul – fie el și o unitate militară – nu poate emite singur o decizie cu valoare de titlu executoriu împotriva propriului angajat. Singura cale legală este instanța de judecată, care analizează obiectiv dacă există sau nu o pagubă și cine trebuie să o suporte.

Citește și: Pensiile militare, două regimuri paralele, o singură lege. CCR dă cu legea de pământ

Ce înseamnă asta pentru militari

Decizia are efecte concrete pentru toți cei aflați în sistem. Practic, unitățile militare nu mai pot emite pe cont propriu decizii de imputare pentru recuperarea unor prejudicii. Militarii nu se mai trezesc direct cu o hârtie de la comandant prin care sunt obligați să plătească, ci orice asemenea pretenție trebuie dovedită în fața unui judecător.

Asta înseamnă mai multă siguranță juridică pentru cadrele militare: nu mai există riscul ca o comisie internă să decidă rapid că cineva e vinovat și că trebuie să achite sume mari. În schimb, Ministerul Apărării sau unitatea păgubită trebuie să deschidă proces și să arate în fața instanței că prejudiciul există și că militarul este responsabil.

Un sistem schimbat după 2022

În plus, după decizia Curții din decembrie 2022, Parlamentul a modificat Ordonanța 121 prin Legea nr. 279/2023, eliminând procedura criticată. Astfel, cadrul legal actual nu mai permite emiterea unor decizii de imputare cu caracter executoriu de către unități, iar militarii beneficiază de aceleași garanții procesuale ca orice alt angajat din România.

Pe scurt, hotărârea CCR din decembrie 2024 confirmă că discuția despre imputările făcute direct de unitățile militare e închisă. Pentru militari, asta înseamnă protecția dreptului de proprietate și garanția că doar o instanță independentă poate decide dacă trebuie sau nu să plătească pentru o presupusă pagubă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.