DCBusiness Auto INS: creștere puternică a înmatriculărilor de autoturisme noi în România

INS: creștere puternică a înmatriculărilor de autoturisme noi în România

Mașini în parcare / Foto: Freepik
Înmatriculările auto au crescut cu aproape 20% în trimestrul III. România trece de pragul de 150.000 de mașini noi

Piața auto românească accelerează puternic. Numărul înmatriculărilor noi de vehicule a crescut cu aproape 20% în trimestrul al treilea din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cea mai mare parte a creșterii vine din zona autoturismelor și a vehiculelor comerciale ușoare, în timp ce flota națională se modernizează lent, dar vizibil.

Autoturismele noi, un segment în plină expansiune

În perioada iulie–septembrie 2025, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul pasagerilor au crescut cu 19,7% comparativ cu același trimestru al anului trecut, atingând 153.084 de unități.

Din acest total, autoturismele noi au reprezentat 30,8%, în creștere cu 4 puncte procentuale față de 2024.

Pe categorii, toate segmentele au urcat:

  • autobuze și microbuze: +36,4%,

  • mopede și motociclete: +22,6%,

  • autoturisme: +19,4%.

Dacă se iau în calcul doar vehiculele complet noi (nu second hand din import), creșterea este chiar mai puternică:

+52,3% la autobuze și microbuze,

+37,3% la autoturisme și

+21,8% la mopede și motociclete.

„Piața auto se află într-un moment de relansare susținută, în condițiile unei stabilizări a costurilor de finanțare și a unei cereri crescute din partea companiilor”, comentează economiștii citați de INS în raportul aferent trimestrului III.

Vehiculele pentru mărfuri, la rândul lor în creștere

Și vehiculele rutiere pentru transportul mărfurilor au consemnat o evoluție pozitivă, cu o creștere de 15,5% față de trimestrul III 2024.
Cele mai mari avansuri s-au înregistrat la:

  • remorci și semiremorci: +20,1%,

  • autotractoare: +14,5%,

  • autocamioane (inclusiv cele pentru scopuri speciale): +12%.

Comparativ cu trimestrul II din 2025, numărul total de vehicule pentru pasageri a crescut cu 9,3%, în timp ce segmentul pentru mărfuri a scăzut ușor, cu 2,3%, ceea ce arată o posibilă temperare a cererii în transportul logistic după vârful de vară.

Citește și: APIA: peste 120.000 de autoturisme noi în 2025, deși piața scade ușor

Două treimi dintre mașinile aflate în circulație sunt Euro 4, 5 sau 6

Parcul auto românesc continuă procesul de înnoire, dar decalajul față de media europeană rămâne vizibil.

Potrivit INS, la sfârșitul trimestrului III 2025, 65,4% din totalul vehiculelor aflate în circulație respectau normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6. Totuși, aproape 10% dintre vehicule sunt încă Non-Euro, un procent semnificativ pentru traficul urban.

Distribuția pe categorii arată astfel:

  • autoturisme: majoritatea sunt Euro 4 (32,5% din total),

  • autobuze și microbuze: cele mai multe sunt Euro 6 (22,3%),

  • mopede și motociclete: 22,2% rămân Non-Euro,

  • autotractoare: aproape jumătate (46,7%) respectă norma Euro 6.

O piață în creștere, dar un parc auto încă poluant

Deși tendința generală este una de înnoire, INS atrage atenția că vehiculele mai vechi de Euro 4 reprezintă în continuare peste o treime din totalul aflat în circulație.

Acest lucru explică de ce autoritățile mențin presiunea pe programe precum Rabla Clasic și Rabla Plus, destinate stimulării achizițiilor de vehicule nepoluante.

România rămâne însă puternic dependentă de importurile de autoturisme second hand, care reduc impactul pozitiv al înmatriculărilor de mașini noi asupra calității aerului.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.