DCBusiness Auto Honda și Toyota, îngrijorate de inițiativa „Made in Europe”

Honda și Toyota, îngrijorate de inițiativa „Made in Europe”

Foto: Freepik.com
Producătorii auto japonezi și britanici își exprimă îngrijorarea față de noul plan al Uniunii Europene de a introduce cerințe stricte de conținut local în industriile strategice, avertizând că inițiativa „Made in Europe” ar putea avea efecte nedorite asupra competiției și investițiilor străine.

Un nou „Buy European” pentru industriile strategice

Comisia Europeană pregătește publicarea, până la finalul lunii februarie, a proiectului legislativ denumit Industrial Accelerator Act, care ar introduce praguri minime de conținut european în sectoare precum industria auto, baterii și apărare, notează publicația Nikkei.

Măsura este prezentată de Bruxelles drept un răspuns la creșterea importurilor chineze subvenționate și la declinul pe termen lung al bazei industriale europene. Potrivit unui draft scurs în presă, obiectivul este majorarea ponderii industriei în valoarea adăugată brută a UE de la 14,3% în 2020 la 20% până în 2035.

Companiile care nu ar respecta noile cerințe ar putea fi excluse de la contracte publice în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro – echivalentul a circa 14% din PIB-ul blocului comunitar – precum și de la accesarea unor instrumente de finanțare europene.

Citește și: APIA. Piața auto se prăbușește cu 33%, dar electricele bat recorduri

Honda și Toyota cer o abordare cooperantă

Honda Motor Co., prin vicepreședintele executiv pentru Europa, Ian Howells, a transmis că grupul rămâne „îngrijorat de accentul puternic pus pe cerințele ‘Made in Europe’ în pachetul dedicat industriei auto” și propune în schimb o abordare cooperantă, sub principiul „Made with Common Values”.

Poziția este susținută și de Japan Business Council in Europe, care reprezintă peste 110 companii japoneze active în UE. Secretarul general Michiyoshi Toya a avertizat că definiții „rigide sau formaliste” ale conceptului „Made in Europe” riscă să excludă furnizori deja integrați profund în ecosistemul industrial european și să reducă nivelul concurenței în achizițiile publice, fără a aduce beneficii reale în materie de reziliență.

La rândul său, Toyota Motor Europe a cerut menținerea parteneriatelor comerciale existente, inclusiv cu Marea Britanie și alți parteneri cu acorduri comerciale similare. Organizația britanică Society of Motor Manufacturers and Traders a solicitat ca vehiculele produse în Regatul Unit – inclusiv cele fabricate de Nissan sau Toyota – să fie considerate drept conținut local în cadrul viitoarelor reguli europene.

Diviziuni în interiorul UE

Inițiativa este susținută puternic de Franța, care vede în regulile de conținut local un instrument de sprijinire a industriei naționale. În schimb, state precum Suedia sau Cehia, economii mici și orientate spre export, avertizează că măsurile prea ample ar putea crește costurile și ar limita flexibilitatea procedurilor de achiziții publice.

Planul este coordonat de vicepreședintele executiv al Comisiei pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, care a publicat la începutul lunii februarie un apel semnat de 1.110 directori executivi în favoarea unei „preferințe europene autentice” în sectoarele strategice. Oficialul a argumentat că, în contextul în care China promovează „Made in China”, iar SUA aplică politica „Buy American”, UE are nevoie de propriul mecanism de protejare a activelor strategice.

Totuși, dezbaterea a scos la iveală și o diviziune în interiorul Comisiei. Direcția generală pentru industrie (DG Grow) susține consolidarea producției interne și a „campionilor europeni”, în timp ce direcția pentru comerț (DG Trade) este mai atentă la implicațiile asupra relațiilor comerciale și la compatibilitatea cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului.

Publicarea oficială a proiectului, amânată de două ori, este așteptată pe 25 februarie, iar negocierile dintre statele membre și instituțiile europene se anunță intense, pe fondul tensiunilor dintre obiectivul de protecție industrială și angajamentele comerciale internaționale ale Uniunii.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.