Dizolvarea automată a firmelor inactive: ce prevede noua lege

ANAF declară firmele inactive în două situații-cheie

Noua lege modifică articolul 92 din Codul de procedură fiscală și extinde semnificativ motivele pentru care o firmă poate fi declarată inactivă. Orice persoană juridică intră în această categorie dacă:

• nu are un cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului;

• nu depune situațiile financiare anuale timp de 5 luni după expirarea termenului legal.

În momentul în care firma este declarată inactivă, se activează toate consecințele din Codul fiscal: pierderea dreptului de deducere a TVA, imposibilitatea emiterii facturilor cu TVA, blocaje în relația cu instituțiile publice și înregistrarea în listele negre ANAF.

Citește și: Ilie Bolojan: cinci pachete adoptate, al șaselea discutat duminică, luni intră în Parlament

Firmele care rămân inactive un an vor fi dizolvate automat

Măsura cu cel mai mare impact din pachet este noua obligație a ANAF: după un an în care firma rămâne inactivă și nu reușește să se reactiveze, organul fiscal este obligat să ceară în instanță dizolvarea.

Nu mai contează dacă societatea are sau nu datorii. ANAF va iniția procedura inclusiv pentru firmele fără restanțe, cu excepția celor aflate în insolvență/faliment sau în cazul în care există o sesizare penală în desfășurare.

Pentru firmele care au declarat inactivitate temporară la Registrul Comerțului, cererea de dizolvare se depune după expirarea perioadei de suspendare.

Impact masiv în economie: contabilii, microîntreprinderile și IMM-urile, cei mai afectați

Schimbarea va produce o epurare accelerată în piață. România are zeci de mii de companii inactive, multe rămase în registru doar formal, dar și numeroase firme mici care nu își păstrează regulat conturile sau omit depunerea bilanțurilor.

Contabilii atrag deja atenția că măsura va genera un val de radiere forțată, afectând microîntreprinderile care nu sunt în activitate constantă sau care intră în pauze operaționale. IMM-urile riscă, de asemenea, blocaje dacă nu își reorganizează din timp partea administrativă.

Pentru economia formală, legea aduce o curățare a registrului firmelor și reduce spațiul pentru companiile de tip „fantomă”, utilizate frecvent în evaziune și optimizări fiscale ilegale. Pentru antreprenorii mici însă, obligativitatea de a menține permanent un cont bancar și de a depune la termen documentele contabile înseamnă noi costuri și presiuni administrative.