Situația de la Paltinu: verificările tehnice confirmă funcționarea normală

barajul-paltinu_41239400
Barajul Paltinu
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite un mesaj ferm de calmare a publicului după apariția unor filmări cu Barajul Paltinu, în plină criză a alimentării cu apă potabilă din Prahova și Dâmbovița. Specialiștii instituției afirmă că imaginile nu arată o avarie, ci un comportament perfect normal pentru perioada de iarnă, cu umectări, zone umede și urme temporare produse de diferențele de temperatură. Situația de criză din localitățile afectate rămâne însă neschimbată: zeci de mii de oameni nu au apă la robinet până luni, 8 decembrie, când distribuția ar urma să fie reluată.

Imaginile care au generat panică: ANAR spune că barajul funcționează normal

După ce în spațiul public au apărut filmări cu suprafețe umede pe baraj, ANAR transmite că specialiștii au analizat în detaliu cadrele și comportamentul lucrării hidrotehnice, concluzia fiind fără echivoc: „nu există nicio avarie, iar structura funcționează stabil și sigur”.

Reprezentanții instituției subliniază că ceea ce se vede în video – urme verticale de apă, pete umede, picături – reprezintă fenomene obișnuite pentru această perioadă, atunci când aerul rece și apa din acumulare creează diferențe de temperatură care duc la apariția condensului și a umectărilor.

„Curgerea vizibilă este uniformă, liniștită, fără pulsații, fără spumă, fără variații bruște ale debitului. Nu există apa tulbure, nu există jeturi sau scurgeri sub presiune, semne care ar indica o deteriorare structurală”, precizează ANAR.

ANAR insistă că publicul trebuie să înțeleagă diferența dintre o umectare normală și o infiltrație periculoasă.

Specialiștii compară fenomenul cu aburul care apare pe geamurile caselor iarna sau cu picăturile care se depun pe gresia din baie după duș.

„Umectarea este o peliculă de umezeală de suprafață. Nu este un flux, nu are presiune, nu reprezintă o infiltrare prin corpul barajului. Este doar efectul interacțiunii dintre apa mai caldă din acumulare și betonul rece”, explică ANAR.

Rosturile – zonele de îmbinare ale elementelor de beton – sunt cele mai expuse la astfel de zone umede. Acolo „se poate depune apă mai ușor, dar nu curge, nu se infiltrează și nu pune presiune pe structură”.

Citește și: Situație tensionată în sistemul energetic: hidro peste 44%, gaze sub capacitate, Brazi afectată

Verificările tehnice confirmă: barajul este stabil. Toate valorile instrumentelor sunt în limite normale

Comunicatul ANAR enumeră o serie de măsurători tehnice care au fost analizate în ultimele zile și care, potrivit instituției, arată un comportament normal pentru sezonul rece:

  • penduli gravitaționali

  • rocmetre

  • fisurometre

  • deformetre

  • debite infiltrate

  • debite drenate

  • inspecții vizuale repetate

În niciuna dintre aceste categorii nu s-au înregistrat valori anormale sau semne de deteriorare structurală.

„Nu există tasări, nu există creșteri ale infiltrațiilor, nu există modificări ale structurii. Barajul funcționează corespunzător pentru această perioadă a anului”, transmite ANAR.

Criza apei continuă: zeci de mii de oameni așteaptă reluarea serviciului

Deși barajul nu prezintă o avarie, lucrările de la acumularea Paltinu au lăsat zeci de mii de oameni din Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă.

Întreruperea furnizării a început vineri, 28 noiembrie, și afectează numeroase localități care depind de alimentarea din lacul de acumulare.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că apa potabilă urmează să revină la robinete luni, 8 decembrie, dacă operațiunile de punere în funcțiune se desfășoară conform planului tehnic.

Situația rămâne tensionată în comunitățile afectate, unde oamenii depind în continuare de cisternele trimise de autorități și de stocurile cumpărate individual.

Filmările au circulat rapid pe rețelele sociale în contextul în care alimentarea cu apă fusese deja oprită, iar localnicii se temeau că există o problemă la baraj. Autoritățile au fost nevoite să reacționeze pentru a combate zvonurile privind o avarie sau risc structural.

Pe termen scurt, ANAR promite că va continua monitorizarea permanentă a barajului, în regim 24/7, prin instrumentele automate și inspecțiile vizuale.

Pe termen mediu, lucrările hidrotehnice din zonă vor continua, iar autoritățile trebuie să gestioneze riscul real: dependența a sute de mii de oameni de un singur baraj și o singură sursă de apă potabilă.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close