Situație tensionată în sistemul energetic: hidro peste 44%, gaze sub capacitate, Brazi afectată

Oana Pavelescu |
Data publicării:

Situație tensionată în sistemul energetic: producția scade sub 7.000 MW, hidro suportă aproape jumătate din sarcină, iar problema de la Paltinu afectează centrala pe gaze de la Brazi.

Sistemul energetic național a funcționat miercuri, 3 decembrie 2025, într-un echilibru fragil, cu o producție de doar 6.861 MW la ora 16:13, susținută în mod disproporționat de hidrocentrale. O problemă apărută la acumularea Paltinu afectează și centrala electrică de la Brazi – una dintre cele mai importante capacități flexibile ale țării – reducând și mai mult producția pe gaze, exact în intervalele critice ale serii. În condițiile în care eolianul are o zi slabă, iar fotovoltaicul a căzut aproape complet la ora raportării, România riscă să devină importator în orele cu consum ridicat.

Hidro acoperă aproape jumătate din necesar

Potrivit datelor operaționale ale Transelectrica din 3 decembrie, ora 16:13, structura producției arată o dependență neobișnuit de mare de energia hidro:

  • 44,07% Hidro – 3.022 MW

  • 18,84% Nuclear – 1.292 MW

  • 14,10% Hidrocarburi – 967 MW

  • 12,00% Cărbune – 823 MW

  • 9,65% Eolian – 662 MW

  • 1,02% Biomasă – 70 MW

  • 0,25% Fotovoltaic – 17 MW

  • 0,07% Stocare – 5 MW

Nivelul ridicat al producției hidro este determinat de debitele mari și de exploatarea intensă a resursei. Deși acest aport sprijină sistemul pe termen scurt, dependența de peste 44% reprezintă o vulnerabilitate: dacă debitele scad, întreg sistemul devine instabil, în special în lipsa unor capacități flexibile suplimentare.

Citește și: Dumitru Chisăliţă: Paltinu nu e o excepție. Este radiografia unui stat care funcționează doar pe hârtie

Centrala de la Brazi, afectată de problema de la Paltinu

Problema apărută la acumularea Paltinu are un impact semnificativ asupra funcționării centralei pe gaze de la Brazi, operată de OMV Petrom. Aceasta este cea mai mare centrală în ciclu combinat din România (860 MW) și are nevoie de apă industrială pentru procesul tehnologic, inclusiv pentru răcire. Reducerea disponibilității rezervorului face ca centrala să funcționeze sub capacitate.

Acest lucru explică nivelul scăzut al producției pe gaze – doar 967 MW la nivel național – mult sub potențialul real al României. În absența acestei centrale, sistemul pierde tocmai acea componentă care îi oferă flexibilitate la variațiile rapide ale consumului.

Eolian slab, fotovoltaic inexistent, cărbune sub potențial

Eolianul produce sub 700 MW, ceea ce nu ajută la echilibrarea sistemului într-o zi cu temperaturi joase și cerere ridicată. Fotovoltaicul este practic ieșit din sistem la ora 16:13, contribuind cu doar 17 MW, odată cu lăsarea serii.

Producția pe cărbune rămâne la 823 MW, adică doar o parte din capacitățile disponibile, în special în Oltenia. Aceasta limitează rezerva strategică a României, într-un moment în care sistemul are nevoie de fiecare MW suplimentar.

Importurile devin inevitabile

Harta Transelectrica arată că România dispune de o capacitate transfrontalieră de 4.530 MW, însă importurile masive nu sunt o soluție durabilă: în orele de vârf, prețurile sunt ridicate în toată Europa Centrală și de Sud-Est, iar deficitul regional poate tensiona suplimentar piața.

În orele serii, consumul național poate depăși 7.500–8.000 MW, ceea ce înseamnă că România va fi nevoită să importe energie pentru a acoperi necesarul.

Un sistem stabil, dar fragil: orice problemă suplimentară poate crea dezechilibre

Situația din 3 decembrie arată un sistem funcțional, însă fragilizat de mai multe probleme simultane:

  • producția pe gaze redusă de incidentul de la Paltinu,

  • dependență de peste 40% de hidro,

  • lipsa unor rezerve consistente pe cărbune,

  • aport minim al regenerabilelor,

  • capacitate de stocare aproape inexistentă.

Pentru lunile de iarnă, experții avertizează că orice problemă suplimentară la hidro, nuclear sau gaze poate împinge România în deficit de producție, obligând-o să importe energie la costuri ridicate. Fără centrala de la Brazi funcțională la capacitate optimă, presiunea asupra sistemului crește semnificativ, iar operatorul de transport trebuie să gestioneze în timp real un mix volatil, într-o perioadă în care cererea continuă să crească.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 5.091
Diferența 0.0017
Zi precendentă 5.0893
USD
Azi 4.3656
Diferența -0.0193
Zi precendentă 4.3849
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 5.0910 RON
USD flag1 USD = 4.3656 RON
GBP flag1 GBP = 5.7984 RON
CHF flag1 CHF = 5.4516 RON
AUD flag1 AUD = 2.8763 RON
DKK flag1 DKK = 0.6816 RON
CAD flag1 CAD = 3.1314 RON
HUF flag1 HUF = 0.0134 RON
JPY flag1 JPY = 0.0281 RON
NOK flag1 NOK = 0.4333 RON
SEK flag1 SEK = 0.4651 RON
XAU flag1 XAU = 589.2664 RON
Monede Crypto
1 BTC = 403209.52RON
1 ETH = 13429.15RON
1 LTC = 371.77RON
1 XRP = 9.46RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET23255.241.03%
BET-BK4588.090.61%
BET-EF1269.031.02%
BET-FI91044.530.20%
BET-NG1724.891.08%
BET-TR54458.231.04%
BET-TRN52605.291.04%
BET-XT2015.570.84%
BET-XT-TR4613.810.85%
BET-XT-TRN4468.980.85%
BETAeRO923.49-0.23%
BETPlus3385.590.99%
RTL52349.030.98%

Opinii

Vladimir Putin, în timpul vizitei din Alaska

România, vulnerabilă într-un eventual acord SUA–Rusia

De Ziua Națională, în timp ce România își...

Tricolorul României

România la 1 Decembrie: trecut glorios, prezent plin de întrebări grele

Ziua de 1 Decembrie nu este doar o aniversare...

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

Politica fiscală, costul finanțării și stabilitatea financiară

Legătura dintre politica fiscală și...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
pixel