Sistemul energetic național a funcționat miercuri, 3 decembrie 2025, într-un echilibru fragil, cu o producție de doar 6.861 MW la ora 16:13, susținută în mod disproporționat de hidrocentrale. O problemă apărută la acumularea Paltinu afectează și centrala electrică de la Brazi – una dintre cele mai importante capacități flexibile ale țării – reducând și mai mult producția pe gaze, exact în intervalele critice ale serii. În condițiile în care eolianul are o zi slabă, iar fotovoltaicul a căzut aproape complet la ora raportării, România riscă să devină importator în orele cu consum ridicat.
Hidro acoperă aproape jumătate din necesar
Potrivit datelor operaționale ale Transelectrica din 3 decembrie, ora 16:13, structura producției arată o dependență neobișnuit de mare de energia hidro:
44,07% Hidro – 3.022 MW
18,84% Nuclear – 1.292 MW
14,10% Hidrocarburi – 967 MW
12,00% Cărbune – 823 MW
9,65% Eolian – 662 MW
1,02% Biomasă – 70 MW
0,25% Fotovoltaic – 17 MW
0,07% Stocare – 5 MW
Nivelul ridicat al producției hidro este determinat de debitele mari și de exploatarea intensă a resursei. Deși acest aport sprijină sistemul pe termen scurt, dependența de peste 44% reprezintă o vulnerabilitate: dacă debitele scad, întreg sistemul devine instabil, în special în lipsa unor capacități flexibile suplimentare.
Citește și: Dumitru Chisăliţă: Paltinu nu e o excepție. Este radiografia unui stat care funcționează doar pe hârtie
Centrala de la Brazi, afectată de problema de la Paltinu
Problema apărută la acumularea Paltinu are un impact semnificativ asupra funcționării centralei pe gaze de la Brazi, operată de OMV Petrom. Aceasta este cea mai mare centrală în ciclu combinat din România (860 MW) și are nevoie de apă industrială pentru procesul tehnologic, inclusiv pentru răcire. Reducerea disponibilității rezervorului face ca centrala să funcționeze sub capacitate.
Acest lucru explică nivelul scăzut al producției pe gaze – doar 967 MW la nivel național – mult sub potențialul real al României. În absența acestei centrale, sistemul pierde tocmai acea componentă care îi oferă flexibilitate la variațiile rapide ale consumului.
Eolian slab, fotovoltaic inexistent, cărbune sub potențial
Eolianul produce sub 700 MW, ceea ce nu ajută la echilibrarea sistemului într-o zi cu temperaturi joase și cerere ridicată. Fotovoltaicul este practic ieșit din sistem la ora 16:13, contribuind cu doar 17 MW, odată cu lăsarea serii.
Producția pe cărbune rămâne la 823 MW, adică doar o parte din capacitățile disponibile, în special în Oltenia. Aceasta limitează rezerva strategică a României, într-un moment în care sistemul are nevoie de fiecare MW suplimentar.
Importurile devin inevitabile
Harta Transelectrica arată că România dispune de o capacitate transfrontalieră de 4.530 MW, însă importurile masive nu sunt o soluție durabilă: în orele de vârf, prețurile sunt ridicate în toată Europa Centrală și de Sud-Est, iar deficitul regional poate tensiona suplimentar piața.
În orele serii, consumul național poate depăși 7.500–8.000 MW, ceea ce înseamnă că România va fi nevoită să importe energie pentru a acoperi necesarul.
Un sistem stabil, dar fragil: orice problemă suplimentară poate crea dezechilibre
Situația din 3 decembrie arată un sistem funcțional, însă fragilizat de mai multe probleme simultane:
producția pe gaze redusă de incidentul de la Paltinu,
dependență de peste 40% de hidro,
lipsa unor rezerve consistente pe cărbune,
aport minim al regenerabilelor,
capacitate de stocare aproape inexistentă.
Pentru lunile de iarnă, experții avertizează că orice problemă suplimentară la hidro, nuclear sau gaze poate împinge România în deficit de producție, obligând-o să importe energie la costuri ridicate. Fără centrala de la Brazi funcțională la capacitate optimă, presiunea asupra sistemului crește semnificativ, iar operatorul de transport trebuie să gestioneze în timp real un mix volatil, într-o perioadă în care cererea continuă să crească.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.


1 BTC = 403209.52RON
1 ETH = 13429.15RON
1 LTC = 371.77RON
1 XRP = 9.46RON 





