Planul SUA–Rusia îi enervează pe europeni: „Capitularea e exclusă!”

putin-trump-2_26114100
Vladimir Putin și Donald Trump în timpul întâlnirii din Alaska
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au respins ferm, joi, orice plan de pace discutat în afara Kievului, după apariția unui nou proiect negociat între emisarul președintelui american și un apropiat al Kremlinului. Liderii europeni avertizează că Ucraina nu poate fi exclusă de la masa negocierilor și că pacea nu poate însemna cedarea de teritorii sau capitularea în fața Rusiei.

Europa își reafirmă liniile roșii: fără Ucraina la masă, nu există acord

Declarațiile au venit la reuniunea miniștrilor de externe din 20 noiembrie, la Bruxelles, la o zi după dezvăluirea unui plan discutat de trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și Kirill Dmitriev, reprezentantul apropiat al lui Vladimir Putin. Conform informațiilor apărute în presă, documentul ar include concesii teritoriale către Rusia și reducerea drastică a armatei ucrainene — propuneri considerate inacceptabile de UE, notează Le Monde.

„Nu poate exista pace fără Ucraina, iar Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor”, a transmis ministra de externe a Suediei, Maria Stenergard. Mesajul a fost reluat de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE, care a precizat că linia europeană rămâne neschimbată: „Planul european de pace are două puncte: slăbirea capacității de agresiune a Rusiei și sprijinirea Ucrainei.”

„Pacea nu poate fi capitulare”

Reacțiile liderilor europeni la scenariile vehiculate au fost dure. „Pacea nu poate fi capitulare”, a afirmat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Acesta a amintit că ucrainenii rezistă „eroic de peste trei ani” în fața unei agresiuni „dezlănțuite” și nu vor accepta niciodată cedări unilaterale.

Și Germania a respins categoric orice discuție care ar porni de la concesii față de Kremlin. „Prima condiție este ca Vladimir Putin să oprească războiul. Trebuie un armistițiu necondiționat, apoi negocieri echitabile”, a spus Johann Wadephul, ministrul german de externe, după ce a discutat direct cu emisarul american, Steve Witkoff.

Kaja Kallas a evocat și contextul brutal al ultimelor atacuri: „Dacă Rusia ar vrea cu adevărat pacea, ar fi acceptat încetarea focului în martie. Doar ieri, 26 de civili au fost uciși în bombardamente rusești.”

Citește și: Prețul petrolului, aruncat în aer după atacul asupra celui mai important terminal petrolier din Rusia

Ucraina, „bariera de securitate” a Europei

Italia a avertizat că abandonarea Ucrainei ar fi un risc strategic major. „Ucraina este o barieră de securitate pentru Europa. Dacă Ucraina cade, pericolul pentru Europa crește. Nu putem accepta așa ceva”, a declarat Antonio Tajani, ministrul italian de externe.

Diplomații europeni observă și un pattern: Rusia invocă negocieri ori de câte ori se află în dificultate pe plan militar sau economic. Potrivit lor, și acest episod coincide cu momentul în care noile sancțiuni americane împotriva gigantului petrolier Lukoil și a grupului Rosneft intră în vigoare.

„E deja-vu”, a spus Kaja Kallas, amintind că Moscova a vorbit despre „deschidere spre pace” și înaintea vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington, din octombrie, unde a cerut rachete Tomahawk.

Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene

UE pregătește noi măsuri împotriva „flotei fantomă” a Rusiei

Pe fondul acestor tensiuni, discuțiile din Consiliul Afaceri Externe s-au concentrat pe „flota fantomă” – rețeaua de nave opace folosită de Rusia pentru a exporta petrol, ocolind sancțiunile internaționale.

„Sancțiunile actuale lovesc serios veniturile rusești folosite pentru a finanța războiul”, a subliniat Kallas. Totuși, UE vrea să meargă mai departe.

Franța a propus crearea unei strategii europene integrate care să permită statelor membre să aresteze, inspecteze sau să rețină nave suspecte atunci când există o bază juridică solidă. Miniștrii de externe au mandatat-o pe Kallas să prezinte în decembrie un nou set de măsuri suplimentare pentru a limita și mai mult activitatea flotei rusești din umbră.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close