Industria HoReCa solicită stabilitate fiscală și strategie de promovare

plaja-mamaia-litoral_11473200
Foto: Mihai Ciobanu
Sectorul turistic din România traversează o perioadă critică și are nevoie de intervenții rapide pentru a evita o criză structurală, avertizează reprezentanții Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR). Menținerea voucherelor de vacanță, înființarea unui fond de garantare dedicat turismului și asigurarea stabilității fiscale se află în topul solicitărilor transmise Guvernului,

Reprezentanții FPIOR, reuniți la conferința de la Cluj, alături de partenerii din industrie, salută promisiunea actualului ministru privind menținerea nivelului TVA, însă atrag atenția că acest angajament, deși important, nu este suficient pentru a stabiliza un sector aflat sub presiune.

Piața turistică, între stagnare și risc de criză

Liderii industriei semnalează o stagnare vizibilă a turismului în prima jumătate a anului, context în care cer un pachet coerent de măsuri pentru susținerea mediului privat. Printre acestea se numără menținerea tichetelor de vacanță „pentru echilibrul bugetului de stat și pentru funcționarea turismului”, crearea Fondului de Garantare în turism, sprijin real pentru IMM-uri și garanții clare de predictibilitate fiscală.

„Industria ospitalității are nevoie de politici publice coerente și predictibile. Lucrăm activ la crearea unui fond de garantare dedicat turismului, care trebuie să devină operațional în perioada imediat următoare. Susținem voucherele de vacanță, TVA redus și investițiile în infrastructura de agrement, elemente-cheie pentru creșterea competitivității și dezvoltarea sustenabilă a turismului românesc”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.

Impactul fiscalității: minus 6 miliarde de euro pentru buget

Potrivit datelor prezentate de FPIOR, politicile fiscale au un impact direct și cuantificabil asupra sectorului. După eliminarea voucherelor de vacanță și majorarea TVA, statul a încasat aproximativ 23 de miliarde de euro din turism, comparativ cu 29 de miliarde de euro în 2024, într-un context cu TVA redus și vouchere active. Diferența de aproape 6 miliarde de euro se reflectă, spun reprezentanții industriei, în scăderea activității economice și a veniturilor bugetare.

„Cu 10% din bugetul de promovare al Greciei, probabil nu vom mai avea nevoie de voucherele de vacanță. Dar cât timp nu există o strategie de promovare, iar statul nu investește real în promovarea României, avem nevoie de ele ca să supraviețuim. Când vom deveni competitivi, nu va mai fi nevoie de vouchere”, a afirmat Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.

Citește și: Turismul premium, reglementat: Parlamentul face pasul decisiv

Accesul la finanțare, vital pentru IMM-urile din HoReCa

În actualul context economic, accesul la finanțare a devenit esențial pentru continuitatea activității în ospitalitate, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Reprezentanții industriei subliniază necesitatea unor instrumente financiare adaptate specificului sectorului.

„Fondul de garantare în turism este necesar pentru companiile din turism, dar avem nevoie și de programe de susținere dedicate IMM-urilor din ospitalitate. Capitalul de lucru cu dobânzi mici este absolut necesar pentru desfășurarea activității”, a adăugat Călin Cozma.

La rândul său, Laurențiu Gîdei, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat că fondul de garantare în turism reprezintă „un instrument care României îi lipsește”, subliniind că state precum Germania îl folosesc de mulți ani.

Prevenție, nu sancțiuni: mesajul mediului de afaceri

Reprezentanții mediului privat cer o schimbare de paradigmă în relația cu autoritățile, solicitând mai multă prevenție și mai puține sancțiuni. Florin Jianu a evidențiat importanța unor modele de fiscalitate aplicate în alte state europene, unde mediul de afaceri beneficiază de stabilitate și încredere, nu de presiune constantă prin controale excesive.

„În țări precum Spania sau Italia, operatorii își obțin licențele, își îndeplinesc obligațiile legale și sunt apoi lăsați să își desfășoare activitatea. Când apar probleme de concurență neloială, soluția nu este majorarea fiscalității pentru cei corecți, ci o legislație mai flexibilă și mai bine adaptată pieței”, a explicat acesta.

„Industria HoReCa are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate, confort și susținere. Are nevoie de prevenție, nu de sancțiuni care nu fac decât să închidă unități. Din asta nu câștigă nimeni”, a completat Laurențiu Gîdei.

Fără strategie de promovare, turismul rămâne la coada Europei

FPIOR atrage atenția că România se află pe ultimele locuri în Europa în privința cheltuielilor pentru promovarea turismului. Potrivit organizației, doar 3 români din 10 și-au permis o vacanță, România fiind la coada clasamentului european.

„10% din cât cheltuiește Viena cheltuim noi pentru toată România. Cum vi se pare? Dacă va urma o eliminare totală a tichetelor de vacanță, efectul va fi devastator pentru turismul românesc”, a avertizat Corina Martin, secretar general FPIOR.

Aceasta a subliniat că industria ospitalității contribuie în prezent cu aproximativ 6% la PIB și a cerut ca turismul să devină o prioritate reală la nivel guvernamental, fie prin numirea unui ministru distinct, fie prin înființarea unei Autorități Naționale pentru Turism.

Potrivit datelor prezentate la conferință, în 2025 aproximativ 60% dintre operatorii din turism s-au concentrat exclusiv pe supraviețuirea afacerii, renunțând la investiții sau extindere. În lipsa unor decizii rapide și coerente, avertizează FPIOR, sectorul riscă să intre într-o spirală descendentă, cu efecte directe asupra economiei și veniturilor bugetare.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close