În loc să ne ocupăm de războaie planetare, mai bine ne-am face treaba pe care o avem de făcut acasă

Petrișor Peiu / 05 apr 2021 / 10:59

Cine urmărește încrâncenarea cu care guvernanții noștri se luptă să introducă România în toate conflictele planetare, ar crede că suntem o țară care și-a rezolvat toate problemele acasă și a trecut la disciplinarea restului lumii. Că suntem o țară care are o diplomație cu largă vizibilitate internațională și, mai ales, o armată de oameni bine pregătiți și antrenați, gata să intervină pe tot globul pentru impunerea valorilor democrației liberale. 

Ultimul mare război mondial în care țara noastră a intrat este cel pentru alungarea de pe piața globală a companiilor care vin din state pe care noi le condamnăm pentru lipsa de democrație. Văzând toată această zbatere de a ne apăra piața noastră strămoșească de atacul diviziilor de antene nedemocratice, batalioanelor de emițătoare radio care nu respectă drepturile omului și regimentele de trenuri care calcă cinic peste demnitatea umană, care s-au aliniat la granița țării, în scopul pervertirii minților care nu pot gândi singure, te gândești că, fără îndoială, noi chiar avem ceva de apărat. România trebuie să se afle deja în avangarda avansului tehnologic și precis că ne aflăm de mult timp pe locurile fruntașe din lume în privința trecerii la „economia cunoașterii” și la tehnologiile viitorului... 

Nu mică mi-a fost dezamăgirea să descopăr zilele trecute că, vocala noastră conducere ascunde, de fapt, un mic secret: țara pe care glorios o conduc ei se află printre codașele pregătirii pentru a implementa noile tehnologii. Bunăoară, dacă ne luăm după indicele de pregătire a pieței pentru introducerea tehnologiei 5G, calculat anual de compania de consultanță INCITIES Consulting SA,  ne aflăm abia pe locul 27 pe continent (din 39 de state) și pe locul 22 în Uniunea Europeană. Da, ați auzit bine, suntem pe locul 22 printre statele UE și singurii care se află în urma noastră sunt„ marile puteri tehnologice” Croația, Grecia, Cipru, Bulgaria și Slovacia, toate la un loc făcând cam cât România ca populație.

Măcar termenii noștri de comparație nu au o poziționare prea bună nici ei: Ungaria, cu 48,9 puncte se află pe locul 26 în Europa, iar Polonia, cu 49,21 puncte pe locul 25, adică chiar înaintea nostră, noi acumulund doar 47,18 puncte. Topul este dominat de țările nordice, Elveția, Germania, Marea Britanie și Olanda, adică de marile puteri inginerești ale Europei și de cei care își planifică metodic dezvoltarea și trecerea la „economia cunoașterii”. Ca o curiozitate, înaintea noastră găsim inclusiv Azerbaijeanul, cu 49,52 puncte, poziția 24 pe continent. 

În mod paradoxal, cea mai bună clasare o avem la calitatea infrastructurii și a tehnologiei (locul 18 continental) și cea mai proastă la capitolul „capitalul uman” (locul 33 european). La calitatea reglementărilor, legislative și tehnice, ocupăm modesta poziție 29 pe continent, la inovație și la profilul general al țării stăm chiar mai rău, fiind abia pe locul 30 în Europa, dar nici la cererea pentru acest serviciu nu stăm strălucit: locul 28 european. 

Nu cred că e o mare surpriză pentru nimeni că ne aflăm pe unul dintre locurile codașe la „capitalul uman”. Vă reamintesc că în indicele de dezvoltare a capitalului uman întocmit de către Banca Mondială anul trecut ne aflăm pe locul 78 în lume și pe ultimul loc în Europa (ultimul loc, repet). Și vă reamintesc că ne situăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca pondere a populației tinere cu educație terțiară (cel puțin universitară, adică) - https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Educational_attainment_statistics 

Cum iarăși cred că nu e nicio surpriză faptul că stăm prost la capitolul „inovare”, doar alocăm cea mai mică pondere din PIB pentru cercetare-dezvoltare dintre toate statele Uniunii Europene: 0,5 euro din fiecare 100 de euro produși în economie sunt alocați de România pentru cercetare-dezvoltare, mai puțin chiar și decât insulițele Cipru și Malta și cu o treime mai puțin decât alocă rurala Bulgarie - https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Gross_domestic_expenditure_on_R%26D,_2008_and_2018_(%25,_relative_to_GDP)_final_F2.png   

Să nu uităm să punem o vorbă bună și pentru geniile din administrația românească, care se luptă la televizor cu expansiunea chinezilor, dar se află abia pe locul 29 european în ceea ce privește reglementarea domeniului (o treabă exclusiv a statului condus de belicoșii de la guvernare). 

Dacă se întreabă cineva care sunt națiunile care conduc cursa pentru adoptarea tehnologiei 5G, acelea sunt exact națiunile care își bazează dezvoltarea pe „economia cunoașterii”, pe fabricarea de tehnologii mai degrabă decât pe lucruri. Topul națiunilor avansate în implementarea tehnologiei inovatoare 5G este condus de Coreea de Sud și de Elveția și include două țări extrem de bogate, dar foarte mici, Kuweit și Qatar. Dar marea parte a națiunilor care sunt campioane în cursa 5G sunt mari puteri industriale și educaționale, state care se iau în serios și urmăresc strategii pe zeci de ani: Statele Unite, China, Japonia, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Canada, Franța, precum și tigrii tehnologici Finlanda, Hong Kong și Singapore. 

Cei slabi și plângăcioși nu își găsesc locul la masa viitorului

În lume sunt astăzi 8 miliarde de clienți ai telefoniei mobile, dintre care 220 milioane sunt clienți ai rețelelor 5G. 57% dintre clienții la nivel global aparțin rețelelor LTE (long term evolution, un 4G cu conexiune rapidă de internet (descărcare într-o secundă a unei pagini web, în 4 secunde a unei cărți electronice și în 7 secunde a unui fișier MP3), se indică în raportul despre mobilitate întocmit de Ericson pentru anul 2020- https://www.ericsson.com/en/mobility-report.

Ei bine, lider mondial absolut este Coreea de Sud, care va oferi, la finalul anului 2021, acoperire națională integrală, urmată de Elveția, cu o acoperire de 90%. Europa nu se află printre liderii, la nivel global, care promovează tehnologia 5G: doar 1% dintre clienții de mobil de pe continent sunt acoperiți de o rețea 5G, spre deosebire de China, unde 11% dintre utilizatorii de smartphone au acces la servicii 5G. De altfel, din cei 220 de milioane de utilizatori la nivel global, 175 de milioane provin din China! 

Anii care vor veni vor fi hotărâtori: Ericsson estimează 3,5 miliarde de utilizatori 5G în 2026 (https://www.zdnet.com/google-amp/article/5g-these-are-the-countries-winning-the-race-right-now/) , cu prețurile scăzând dramatic pentru smartphone-ul aferent acestei tehnologii: se pot cumpăra dispozitive sub 200 de dolari în China și sub 300 de dolari în afara Chinei. 

În Europa sunt deja 24 de state în care operatorii au lansat deja servicii 5G, inclusiv România. 

În Austria, operatorul T Mobile are deja peste 1200 de locații cu aceste servicii, acoperind cam 40% din locuințe și companii, în Belgia s-au lansat aceste servicii în 30 de orașe, în Bulgaria operatorul A1 a lansat serviciul pentru Sofia, Telenor oferă serviciul pentru 600 000 de danezi în Copenhaga și Aalborg. În Franța, Nice, Marseille, Le Mans, Angers și  Clermont Ferrand și încă peste 150 de orașe sunt acoperite de Orange din decembrie 2020, iar în Germania Deustche Telekom oferă serviciu 5G pentru 40 de milioane de locuitori, din 3000 de municipalități, inclusiv Berlin, Bonn, Koln, Darmstadt, Munchen, Hamburg, Frankfurt și Leipzig. 

La noi, există deja serviciul 5G disponibil pentru întreg Bucureștiul, pentru Mamaia și Timișoara de la Orange, în 3 orașe de către Vodafone și în 6 orașe de către Digi. Toate lansările din România s-au făcut, însă, în 2019 și de atunci nu s-au mai făcut progrese. S-a ajuns la situația în care multe state din Europa se grăbesc să își crească acoperirea, iar noi stăm și ne uităm ce fac alții. https://5gobservatory.eu/market-developments/5g-services/ 


Iată cam pe unde eram la sfârșit de 2019, cu numai 15 luni în urmă:

iar astăzi ne aflăm blocați într-un ciudat imobilism condus cu încrâncenare chiar de guvern. De altfel, lumea nu stă pe loc să ne aștepte pe noi: numai anul trecut, operatorul britanic EE a oferit serviciul în 80 de orașe (inclusiv Londra, Edinburgh, Cardiff, Belfast, Birmingham, Manchester), iar Vodafone și Telefonica în câte 6 orașe. În august anul trecut, în Coreea de Sud cei trei operatori de mobil aveau deja un total de aproape 9 milioane de clienți (aproape o cincime din populație). Tot de anul trecut, în Australia un operator acoperă 53 de orașe, iar celălalt toate capitalele statelor. Din martie 2020, 29 din cele 47 de prefecturi japoneze sunt acoperite de serviciul oferit de către NTT DOCOMO și 15 prefecturi au serviciul furnizat de alt operator, KDDI. Tot în 2020, China Mobile, care acoperă 50 de orașe din țară, printre care Beijing, Shanghai, Guangzhou, Shenzhen, Hangzhou, Nanjing, Tianjin, Wuhan, Jinan și Zhengzhou) și-a crescut numărul de abonați 5G de la 6,7 milioane în ianuarie la 147,7 milioane în noiembrie. În Statele Unite, Verizon oferă serviciul în 35 de orașe, inclusiv în Chicago, Detroit, Saint Paul, Minneapolis, Houston, Sacramento, Indianapolis și Los Angeles), iar din iulie 2020, AT&T oferă serviciul unei populații de 205 milioane de americani. Tot în America , T-Mobile oferă 5G în 210 orașe. Sursa: https://5gobservatory.eu/market-developments/5g-services/ 
Cam asta este povestea anului 2020: de la poziționarea pe lista piețelor de pionierat pentru 5G, România a ajuns să nu se mai afle printre primele 50 de țări cu acest serviciu, la nivel global! Și totul în numele intrării unui război ciudat, împotriva companiei chinezești Huawei. Care companie este unul dintre cei trei lideri ai lumii furnizorilor de infrastructură 5G, așa cum indică și plasarea sa de către Gartner în „sfertul de cadran magic” al furnizorilor de infrastructură. 

Da, da, toată rămânerea în urmă a țării noastre în competiția pentru trecerea la sistemul 5G de comunicații este cauzată de dorința guvernului de la București de a exclude din lista furnizorilor de echipamente compania Huawei. A meritat oare acest an pierdut? Nu vom avea răspunsul la această întrebare decât mult mai târziu, peste 3-5 ani când vom vedea cum stăm printre celelelalte state europene la viteza de trecere la noua tehnologie.

Deocamdată, să reținem inexplicabila, dar dura confruntare pe care guvernul de la București a deschis-o împotriva celei mai valoroase și mai puternice mărci din industria furnizorilor de infrastructură de comunicații, așa cum indică topul Brand finance- Telecoms 150 pentru anul 2020:

Huawei era a cincea companie din lume după suma cheltuită pentru cercetare-dezvoltare, 14 miliarde de doalri în 2017, după Samsung, Alphabet, Wolkswagen și Microsoft (acestea cu peste 16 miliarde de dolari)- 

Într-un top al liderilor globali în inovație pentru anul 2020 (după o investiție de 19 miliarde de dolari în cercetare-dezvoltare), întocmit de reputata companie americană „Boston Consulting Group”,   Huawei se află pe locul 6 în lume: 

Iată cam cum a evoluat bugetul alocat inovării la Huawei:

Și ce rezultate s-au obținut cu acești bani:

 

Peste 105 000 de oameni lucrează pentru cercetare-dezvoltare la Huawei (mai bine de jumătate dintre angajați). La sfârșitul anului 2020, compania chinezească avea peste 100 000 patente active în toată lumea, numărându-se inclusiv printre primii 20 de deținători de patente în Statele unite și fiind al doilea cel mai mare deținător de patente emise de European Patent Office. 

Să ne întoarcem la începutul acestui articol și să închidem cercul: guvernanții noștri au ratat obiectivul de a  pregăti țara și economia pentru tranziția la noua tehnologie de comunicații, dar au declanșat, în schimb, un război total cu China și cu compania fanion a acesteia, Huawei. Nu cumva totul a fost menit să arunce în planul secund propriile nerealizări? A se ascunde după războiul împotriva Huawei este comod și mascheză, de fapt, lipsa propriilor activități pe piața internă.

Acum, să avem, totuși, un moment de înțelegere pentru guvernanții noștri: ce să facă și ei dacă au adoptat politica „cât mai puțini bani către cercetare-dezvoltare”? Normal că nu văd cu ochi buni pe cei care au o politică contrară. Tot ceea ce nu cunoști te sperie pentru că nu poți înțelege. 

Când ai în față o comapnie care investește 90 de miliarde de dolari în cercetare-dezvoltare în numai 10 ani (2009-2019) și tu nu mai știi cum să mai reduci bugetele cercetării,  ce altceva poți face decât să îi interzici pe cei care se încăpățânează să se bazeze pe creșterea inovării? Mai bine să nu facă nimeni nimic decât să facă cineva pe care nu-l înțelegem...

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9279
Diferența 0.0018
Zi precendentă 4.9261
USD
Azi 4.0872
Diferența -0.0065
Zi precendentă 4.0937
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 21-04-2021
EUR flag1 EUR = 4.9260 RON
USD flag1 USD = 4.1031 RON
GBP flag1 GBP = 5.7173 RON
CHF flag1 CHF = 4.4735 RON
AUD flag1 AUD = 3.1665 RON
DKK flag1 DKK = 0.6624 RON
CAD flag1 CAD = 3.2582 RON
HUF flag1 HUF = 0.0136 RON
JPY flag1 JPY = 0.0379 RON
NOK flag1 NOK = 0.4905 RON
SEK flag1 SEK = 0.4846 RON
XAU flag1 XAU = 234.7214 RON
Monede Crypto
1 BTC = 225354.52RON
1 ETH = 9282.89RON
1 LTC = 1043.54RON
1 XRP = 5.42RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.67% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.59%
6 luni: 1.68%
12 luni: 1.74%
EURIBOR:
3 luni: -0.5370 %
6 luni: -0.5130 %
12 luni: -0.4780 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10322.04 -0.18%
BET-BK 1946.63 -0.32%
BET-FI 44535.08 -0.35%
BET-NG 757.29 0.15%
BET-TR 17378.47 -0.18%
BET-XT 916.17 -0.17%
BET-XT-TR 1549.86 -0.16%
BETPlus 1541.08 -0.18%
RTL 21552.15 -0.57%
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri
Poduri

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt1
YesMy