Bugetul pe 2026 pariază pe investiții și fonduri europene
10 Martie 2026
Ilie Bolojan atrage atenția asupra dezechilibrelor majore din finanțarea administrațiilor locale din România, într-o analiză comparativă cu statele Uniunii Europene, publicată pe Facebook, și susține că pachetul de reformă în administrație este esențial pentru corectarea acestor probleme structurale.
Dependență masivă de bugetul de stat
Potrivit datelor prezentate de Ilie Bolojan, administrațiile locale din România sunt caracterizate de o dependență extrem de ridicată față de transferurile de la bugetul de stat. Veniturile provenite din aceste transferuri reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ale autorităților locale, altele decât transferurile, ajung la doar 1,51% din PIB. Rezultatul este o pondere a transferurilor de peste 83% în bugetele locale, mult peste media Uniunii Europene, unde transferurile reprezintă aproximativ 51%.
Această structură dezechilibrată face ca funcționarea administrațiilor locale să depindă decisiv de deciziile și resursele alocate de la nivel central, reducând autonomia reală a autorităților locale și capacitatea acestora de a-și planifica sustenabil bugetele.
Citește și: Guvernul înăsprește drastic controalele pe PNRR: corecții financiare rapide și risc penal pentru beneficiari
Taxe locale mult sub media europeană
Un alt dezechilibru major semnalat este nivelul foarte scăzut al veniturilor din taxe și impozite locale. În România, acestea reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 3,68%. Situația este similară în cazul taxelor pe proprietate, unde România înregistrează venituri de 0,55% din PIB, față de 1,85% în Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan explică acest decalaj printr-o bază fiscală redusă, numeroase exceptări, niveluri scăzute ale taxelor locale și probleme persistente de colectare. În aceste condiții, presiunea financiară se mută aproape integral pe bugetul central, accentuând dependența administrațiilor locale de transferuri.
Salarii care depășesc cu mult veniturile proprii
Analiza evidențiază și o discrepanță majoră între cheltuielile cu salariile și veniturile locale. În România, cheltuielile cu salariile din administrațiile locale ajung la 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de numai 0,74% din PIB. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene, cheltuielile salariale sunt de 3,59% din PIB, aproape integral acoperite de veniturile din taxele locale, care se ridică la 3,68% din PIB.
Astfel, în timp ce în majoritatea statelor UE salariile din administrația locală sunt finanțate din resurse proprii, în România acestea sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile locale, diferența fiind acoperită din transferuri de la bugetul de stat.
Investiții locale la nivel record, susținute din fonduri externe
În același timp, România se remarcă printr-un nivel foarte ridicat al investițiilor locale, de 2,98% din PIB, aproape dublu față de media UE de 1,56%, cea mai mare valoare din Uniune. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale, care reprezintă doar 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.
Ilie Bolojan subliniază că aceste investiții sunt susținute masiv prin programe naționale, precum Anghel Saligny, și din fonduri europene. Totodată, există diferențe semnificative între localități: municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică intensă au o situație financiară mai bună, în timp ce multe alte localități se confruntă cu dezechilibre mult mai accentuate.
Reforma administrativă, soluție pentru corectarea dezechilibrelor
În acest context, Ilie Bolojan afirmă că pachetul de reformă în administrație este gândit pentru a corecta aceste dezechilibre structurale și pentru a face administrația locală mai eficientă și mai orientată spre cetățeni. Reforma ar urma să crească veniturile proprii ale autorităților locale și să contribuie la cofinanțarea investițiilor, să reducă cheltuielile de personal în instituțiile supradimensionate, cu redirecționarea economiilor către servicii publice mai bune, să stimuleze dezvoltarea economică locală și să susțină descentralizarea competențelor.
Totodată, pachetul de măsuri are ca obiectiv introducerea unor mecanisme care să încurajeze performanța în administrația publică locală. Ilie Bolojan precizează că aceste concluzii au fost prezentate și discutate recent cu reprezentanții autorităților locale, în cadrul unor întâlniri dedicate reformei administrative
