Mircea Coșea. Ghid european pentru reclădirea României

Mircea Cosea / 14 oct 2020 / 13:54
Pentru a construi sau reconstrui, trebuie să cunoști elementele fundamentale
EXCLUSIV
Pentru a construi sau reconstrui, trebuie să cunoști elementele fundamentale

Am declarat încă de la apariția sa că programul de guvernare ”Reclădirea României” este, din punctul meu de vedere, cea mai inspirată și corectă viziune asupra dezvoltării noastre de care dispunem în acest moment.

Denumirea Programului ”Reclădim”, ne duce spre includerea acestuia în tipul de politici economice de construcție/reconstrucție. Rezultă că se dorește ”o altă” Românie, reclădită (probabil de la zero dacă este o ”re”clădire ) în conformitate cu alte standarde, alte principii și alte valori. Ca la orice activitate de construcție, de clădire, dar mai ales de reclădire, este nevoie de o viziune arhitecturală, de o imagine a noii clădiri, de o descriere a caracteristicilor și calităților ei, de o plasare a ei într-un spațiu cadastral bine determinat.

Trecând de la construcții la economie, reclădirea economiei românești ar cere cunoașterea cel puțin a următoarelor elemente de fundamentare a viziunii despre noua Românie: tipul și structura economiei (raportul dintre principalele sectoare de activitate -primar, secundar, terțiar; structura administrativ-teritorială și gradul de decalaj de dezvoltare între zone; structura și orientarea relațiilor și fluxurilor economice externe; locul ocupat în ierarhia economică europeană și mondială; nivelul de accesare al stadiului 4.0 al revoluției industriale; nivelul de satisfacere a siguranței alimentare și energetice).

În lipsa unor programe concrete asupra a ceea ce se vrea prin reclădire apare pericolul reducerii reclădirii doar la reparare, căci tot ceea ce prevede programul sunt în cea mai mare parte elemente de ”reparare” a României ”, stricată de „vechile guvernări” și mult întârziată în adaptarea la noile cerințe. Autostrăzile, spitalele, școlile, irigațiile, ca și multe alte investiții propuse sunt obiective pe care trebuia ca România să le aibă încă demult dar nerealizate de vechile guvernări. A le definitiva acum este doar o reparare a greșelilor făcute, a întârzierilor, a lipsei de profesionalism și chiar a corupției, dar nu sunt elemente esențiale de progres în direcția eliminării decalajelor dintre noi și țările dezvoltate ale lumii. Programul va permite ca în cca 10 ani să avem și noi ceea ce alții au deja de multe decenii dar ei nu stau pe loc, așteptându-ne să îi ajungem.

Reclădirea ar însemna tocmai posibilitatea de depășire a unor etape în concurența cu alte țări nu doar prin dezvoltare extensivă (infrastructură, etc) ci prin intensivitatea utilizării resurselor cu efect de productivitate și competitivitate sporite. Desigur, avem nevoie de infrastructură și alte elemente de dezvoltare pe care nu le-am realizat în ultimii 30 de ani dar ele sunt doar instrumente ale dezvoltării. 

Esența dezvoltării, prin ceea ce înțeleg a fi ”reclădire”, rezidă însă într-o nouă concepție asupra modului de structurare și funcționare a economiei românești. Deși au trecut câteva luni de la lansarea programului de reclădire a României, măsuri și programe concrete încă nu se văd. O scuză poate  fi aceea că guvernul a avut în această perioadă de rezolvat sarcini urgente și complicate cum sunt măsurile de contracarare a efectelor crizei sanitare, deschiderea școlilor și organizarea alegerilor locale.

Citește și TOTUL se schimbă. Va fi ca o REVOLUȚIE pentru economia lumii

Iată însă că guvernul primește un ajutor substanțial din partea Uniunii Europene în direcția găsirii căilor cele mai adecvate unei dezvoltări (reclădiri), a identificării  obiectivelor centrale și necesare  unei economii care se dorește modernă, europeană și aptă de a face față contextului dramatic al crizei Covid-19.

Mă refer la documentul „Special Meeting of the European Council” din 1-2 octombrie 2020. După părerea mea, este un adevărat Ghid de acțiune pentru noi, nu doar pentru realizarea politicilor economice de relansare dar și pentru orientarea programelor pe care guvernul va trebui să le elaboreze în vederea obținerii finanțării prin Fondul European de Relansare Economică.

Spiritul și esența politică a acestui document constau în declararea determinării Uniunii Europene de a favoriza dezvoltarea unei economii europene nu doar modernă și eficientă dar și deschisă cooperării globale fără accente de protecționism tarifar și netarifar, a unei piețe libere pe baza strictă a competiției exclusiv  economice.
În document se precizează : „UE trebuie să urmeze o politică industrială europeană ambițioasă pentru a-și face industria mai durabilă, mai ecologică, mai competitivă la nivel mondial și mai rezilientă. Consiliul European invită Comisia să identifice dependențele strategice, în special în cele mai sensibile ecosisteme industriale și de sănătate [...] Să asigure condiții de concurență echitabile, precum și un mediu de reglementare și un cadru de ajutor de stat care să conducă la inovare și să faciliteze implicarea deplină a IMM-urilor; dezvoltarea de noi alianțe industriale, inclusiv în ceea ce privind materiile prime, echipamentele medicale, intensificarea asistenței pentru proiectele importante existente de interes european comun privind bateriile, precum și pentru cele dezvoltate de statele membre și de industrie în contextul diferitelor alianțe (cum ar fi IoT sau generarea de energie curată bazată pe hidrogen), astfel încât să depășească disfuncționalitățile pieței și să permită inovarea revoluționară. Consiliul European invită Comisia să ajute statele membre să dezvolte noi proiecte importante de interes european comun. În plus, solicită consolidarea în continuare a sinergiilor dintre utilizarea fondurilor UE și a fondurilor naționale, ca puncte de vedere ale proiectelor tehnologice-cheie, asigurând în același timp transparența și participarea deschisă a IMM-urilor”.

O problema amplu prezentată în documentul mai sus o reprezintă aceea  a digitalizării și informatizării ansamblului economic european. Astfel:

„Pandemia COVID-19 a subliniat în continuare necesitatea de a accelera tranziția digitală în Europa. Valorificarea oportunităților acestei tranziții este esențială pentru consolidarea bazei noastre economice, asigurarea suveranității noastre tehnologice, consolidarea competitivității noastre globale, facilitarea tranziției ecologice, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea vieții cetățenilor. Construirea unei piețe unice cu adevărat digitale va oferi un cadru național care să permită întreprinderilor europene să se dezvolte și să se extindă [...]

Pentru a fi suverană din punct de vedere digital, UE trebuie să construiască o piață unică cu adevărat digitală, să își consolideze capacitatea de a-și defini propriile norme, de a face alegeri tehnologice autonome și de a dezvolta și implementa capacități și infrastructuri digitale strategice. La nivel internațional, UE își va valorifica instrumentele și competențele de reglementare pentru a contribui la conturarea normelor și standardelor globale. UE va rămâne deschisă tuturor întreprinderilor care respectă normele și standardele europene. Dezvoltarea digitală trebuie să ne protejeze valorile, drepturile fundamentale și securitatea și să fie echilibrată din punct de vedere social.”

Precizările privind piața digitală ar trebui preluate cu mare atenție și responsabilitate de către legislația românească deoarece ating o problemă mult discutată în acest moment. Este problema licitației 5G. După cum se știe, România a fost prima țară din lume care, în plin război comercial între SUA și China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuzați că ar permite spionajul Chinei asupra informațiilor din rețelele IT occidentale. Pe de altă parte, România a fost printre primele țări din UE care a lansat servicii 5G chiar cu echipamente Huawei.
 
A trecut mai bine de un an, licitația 5G a fost amânată de 2 ori, și abia acum Guvernul a demarat transpunerea în lege a Memorandumului cu SUA.

Guvernul a scos în dezbatere publică, în data de 4 august 2020, "un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G".

În momentul în care Uniunea Europeană aduce un punct de vedere bine conturat în legătură cu necesitatea unei decizii a țărilor membre vis-a-vis de preluarea tehnologiei 5G  pe baza principiului „consolidării capacității de a-și defini propriile norme, de a face alegeri tehnologice autonome” (vezi citatul de mai sus) discuțiile privind proiectul de lege ar trebui să clarifice decizia României în sensul în care va trebui să țină seama și de poziția Uniunii Europene, a cărui membru este.

O situație de acest gen o putem vedea în Germania. Susținând necesitatea respectării propriilor norme și de a face alegeri tehnologice autonome, guvernul german nu a trecut la decizia eliminării Huawei de pe lista furnizorilor de tehnologie 5G. Mergând și pe linia respectării relației cost/beneficiu, Germania a luat în calcul faptul că operatorii germani Deutsche Telekom și Vodafone au rețele 4G existente care se bazează pe Huawei pentru peste jumătate din structura lor iar înlocuirea lor ar aduce creșteri importante de costuri în instalare și exploatare.

Desigur, problema este încă deschisă și vor urma discuții și dezbateri pe această temă dar este imposibil pentru decidenții noștri politici să nu țină seama de deciziile Uniunii Europene.

Poziția României este specială nu numai din punctul de vedere al implementării tehnologiei 5G cu Huawei ci și al multor altor decizii cu caracter economic și investițional pe care va trebui să le ia. Va fi mereu obligată să găsească o cale de echilibrare a raporturilor sale esențiale și vitale  între parteneriatul strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană.

Cea mai bună cale este căutarea avantajului economic în interes național.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8746
Diferența 0.0005
Zi precendentă 4.8741
USD
Azi 4.1525
Diferența 0.0261
Zi precendentă 4.1264
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 29-10-2020
EUR flag1 EUR = 4.8746 RON
USD flag1 USD = 4.1525 RON
GBP flag1 GBP = 5.3881 RON
CHF flag1 CHF = 4.5548 RON
AUD flag1 AUD = 2.9427 RON
DKK flag1 DKK = 0.6550 RON
CAD flag1 CAD = 3.1357 RON
HUF flag1 HUF = 0.0133 RON
JPY flag1 JPY = 0.0399 RON
NOK flag1 NOK = 0.4452 RON
SEK flag1 SEK = 0.4709 RON
XAU flag1 XAU = 253.0990 RON
Monede Crypto
1 BTC = 55075.77RON
1 ETH = 1624.25RON
1 LTC = 232.83RON
1 XRP = 1.02RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.17% p.a.
ROBOR:
3 luni: 2.16%
6 luni: 2.18%
12 luni: 2.17%
EURIBOR:
3 luni: -0.5100 %
6 luni: -0.5070 %
12 luni: -0.4650 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 8668.45 -1.32%
BET-BK 1631.83 -1.33%
BET-FI 39508.07 -0.50%
BET-NG 640.34 -1.12%
BET-TR 14575.31 -1.33%
BET-XT 774.54 -1.26%
BET-XT-TR 1308.78 -1.27%
BETPlus 1296.82 -1.35%
RTL 17347.66 -1.88%
”Spectatori” la un meci de fotbal în timpul pandemiei
”Spectatori” la un meci de fotbal în timpul pandemiei
Militari echipați în costume hazmat se dezinfectează
Militari echipați în costume hazmat se dezinfectează
O persoană donează sânge
O persoană donează sânge
O clasă este dezinfectată cu ultraviolete
O clasă este dezinfectată cu ultraviolete
Curățenie într-o școală, în timpul pandemiei
Curățenie într-o școală, în timpul pandemiei
Curățenie într-o sală de mese, în timpul pandemiei
Curățenie într-o sală de mese, în timpul pandemiei
Ceață de toamnă
Ceață de toamnă
Păsări călătoare pleacă spre țările calde
Păsări călătoare pleacă spre țările calde
Gâște sălbatice pleacă spre țările calde
Gâște sălbatice pleacă spre țările calde
Gara Keleti din Budapesta
Gara Keleti din Budapesta

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.22
YesMy