Economia, încotro? Mircea Coșea, surprins de estimările Bruxelles-ului. Ce anume îl revoltă

Mircea Coşea |
Data actualizării: | Data publicării:
Profesorul Mircea Coșea
EXCLUSIV
Profesorul Mircea Coșea

Profesorul de economie Mircea Coșea a comentat ultima decizie a Comisiei Europene de revizuire a estimărilor privind evoluția economiei României, a explicat ce este posibil să se întâmple în a doua parte a anului și a vorbit, de asemenea, în exclusivitate pentru DCBusiness, despre declarațiile din ultimul timp, extrem de festiviste, dar foarte înșelătoare. 

Comisia Europeană a revizuit în jos şi estimările referitoare la avansul economiei româneşti în 2024, până la 2,9%, de la 3,1% cât preconiza în toamna anului trecut. Ce spune profesorul de economie Mircea Coșea despre această decizie a Executivului UE. 

Trebuia mai puțin!

”Este o surpriză ceea ce spune Comisia Europeană, dar este o surpriză în sensul că ne-a dat, totuși, o anumită creștere. Deși, din punctul meu de vedere, trebuia și mai puțin. Pentru că eu am mare grijă în legătură cu evoluția economiei românești și în acest an, și în anii care vin. Nu cred că vom ajunge să avem în jur o creștere de 3% pe 2024, pentru că există încă temerea, din punctul meu de vedere, unei întrări într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a acestui an. Sunt niște condiții foarte evidente că pericolul încă există”, a precizat profesorul de economie pentru DCBusiness.

Efectul Ordonanței trenulețul

Detaliind, analistul a precizat, că, ”în primul rând vom avea, după părere mea, de la 45 până la 90 de zile efectele Ordonanței trenulețul, care înseamnă o reducere a masei de impozitare. Deci, cu toată strădania pe care ANAF-ul o s-o facă, dacă o va face, dacă va avea cum să o facă, pentru că acum văd că se ocupă cu rețete de prăjituri, dar chiar dacă o va face, masa de impozitare se reduce, pentru că vor fi multe societăți care nu vor putea suporta, pe lângă costul energiei, și cele ale fiscalității. Să nu uităm că, oficial, peste 70.000 de societăți românești au intrat în faliment în 2023 tocmai datorită facturilor. Iar acest trend se menține.

Investiții de mâna a patra 

În al doilea rând, avem o scădere extrem de abruptă a investițiilor străine în România. Este clar un trend descrescător și dacă luăm lucrurile mai în amănunt, nu este vorba despre trendul nominal, să zicem, dar este vorba și de trendul structural. Investițiile străine în România față de investițiile străine în țările din jur nu sunt de treapta a doua sau a treia a evoluției industriei, sunt de treapta a patra. Dacă în Ungaria se fac investiții străine în automobile și baterii de ultimă generație, la noi se fac în biciclete, în frigidere, mașini de spălat, cărămizi, materiale de construcții, adică lucruri cu o valoare adăugată mică.

 Al treilea motiv de îngrijorare

Mai este un element îngrijorător: scăderea ritmului de dezvoltare a industriei. În ultimele două luni, chiar pe tot parcursul anului 2023, industria a scăzut chiar foarte mult, inclusiv pentru că România are costurile cele mai mari din Europa, ca urmare a prețurilor la energie. Sunt niște lucruri care vin din urmă și care nu pot fi reglate în anul 2024. Există această schimbare structurală foarte rapidă în ramurile industriale din Europa occidentală care ne interesează pe noi. Noi am fost subcontractori în principal în ramura auto, unde trendul este acum spre alt tip de automobile, alt tip de producție. Stellantis, spre exemplu, face o fabrică în Ungaria pentru mașini electrice, dar la noi nu. Deci, nu văd cum am putea în 2024 să avem așa un spor. Există încă un lucru previzibil, și anume că nu vom avea producție agricolă bună, pentru că seceta a fost foarte serioasă în această iarnă, cu toate schimbările de temperatură, care vor afecta și pomicultura. Deci, am această temere că, în 2024, va exista un moment de recesiune”, a insistat Mircea Coșea.

Politica fiscală, total aiurea

Mergând mai departe, profesorul de economie a mai adăugat un element la cele structurale detaliate mai sus. ”Politica fiscală a statului care este total aiurea față de ceea ce se întâmplă în alte țări. În loc să mizeze pe cei care fac bani, adică pe mediul de afaceri și să-l lase liber, la noi este tocmai invers. Și mai este ceva care trebuie luate în calcul, deși nu se prea vorbește despre el. Se reduce progresiv, de câțiva ani, iar în 2024 va continua, probabil, acest trend, ponderea banilor trimiși de diaspora în România. Acest lucru care era o sursă importantă începe să fie diminuată. 

Pericolele de recesiune se mențin

Rămân, prin urmare, la ideea că, dacă Mugur Isărescu a spus, astăzi, că am scăpat de recesiune, Uniunea Europeană spune că vom avea o creștere mai mică, dar eu îmi mențin părerea că trebuie să fim extrem de atenți, pentru pericolele unei recesiuni există. Și lucrul cel mai clar pe care îl văd acum, este că atenția guvernării este bazată pe elemente de politicianism, de acțiune electorală, nu apare nici un fel de gândire în sensul unei reforme. 

Declarații total înșelătoare

Aș mai adăuga ceva. Există o serie de declarații care se fac auzite acum în România și care sunt total înșelătoare. Se vorbește, pe un ton destul de festivist despre faptul că am ridicat PIB-ul pe cap de locuitor. Zilele trecute, domnul Boloș vorbea ca despre o mare victorie, că am ajuns să îi depășim pe unguri cu 0,1% sau așa ceva. Este însă un lucru extrem de greșit și este o înșelătorie. Pentru că o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în România arată că suntem într-o stare deplorabilă. Și iată de ce. 

Este un nonsens

În primul rând, creșterea PIB-ului are loc prin prețuri. Deci, creșterea PIB-ului prin prețuri, ceea ce s-a întâmplat prin inflație, înseamnă că, de fapt, am ajuns la o scădere a puterii de cumpărare. Deci este un nonsens. Degeaba ridici PIB-ul nominal pe cap de locuitor, când nivelul de trai nu are nici o legătură și nu beneficiază deloc de această creștere. Dimpotrivă, scăderea nivelului de consum și a nivelului de trai duce la o creștere a PIB-ului nominal. 

Capcana venitului mediu

Iar în al doilea rând, să nu uităm că avem o descreștere demografică. Puteam, ca atare, să nu facem nimic, pentru că prin descreșterea populației ajungem să avem un PIB mai mare pe cap de locuitor. Iar Guvernul ar trebui să înțeleagă un lucru. Și anume că dacă face o astfel de declarație intră într-o obligație pe care ori nu o înțelege, ori nu știe. În momentul în care te apropii de 20.000 de dolari sau de euro pe cap de locuitor, cum zice domnul Boloș, ajungi într-o situație pe care economia o numește capcana venitului mediu. Și care, de câțiva ani, este specifică Chinei. Și anume când ajungi la această măsură, nu mai poți să adaugi din economie, trebuie să reformezi economia. Lucrurile cantitative nu mai sporesc PIB-ul, trebuie să fie lucruri de natură intensivă. Adică o productivitate mai mare, o tehnologizare mai mare cere neapărat o reformă tehnologică. Iar la noi nu există așa ceva. Altfel spus, în momentul în care declari așa ceva, trebuie să pui pe masă imediat cu un plan de reformare a economiei. Mă revoltă faptul că se fac astfel de afirmații care la bază au, de fapt, un element negativ.”, a subliniat profesorul Mircea Coșea.    

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9766
Diferența 0.0004
Zi precendentă 4.9762
USD
Azi 4.6028
Diferența 0.0177
Zi precendentă 4.5851
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 31-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9766 RON
USD flag1 USD = 4.6028 RON
GBP flag1 GBP = 5.8507 RON
CHF flag1 CHF = 5.0722 RON
AUD flag1 AUD = 3.0418 RON
DKK flag1 DKK = 0.6671 RON
CAD flag1 CAD = 3.3541 RON
HUF flag1 HUF = 0.0128 RON
JPY flag1 JPY = 0.0293 RON
NOK flag1 NOK = 0.4355 RON
SEK flag1 SEK = 0.4324 RON
XAU flag1 XAU = 345.1286 RON
Monede Crypto
1 BTC = 314350.71RON
1 ETH = 17244.44RON
1 LTC = 388.66RON
1 XRP = 2.39RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.04%
6 luni: 6.06%
12 luni: 6.07%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17562.27 -1.14%
BET-BK 3236.43 -0.64%
BET-FI 58919.56 0.40%
BET-NG 1256.21 -1.71%
BET-TR 37308.19 -0.78%
BET-TRN 36375.99 -0.81%
BET-XT 1492.33 -1.05%
BET-XT-TR 3133.42 -0.69%
BET-XT-TRN 3060.31 -0.72%
BETAeRO 1057.90 0.07%
BETPlus 2594.39 -1.06%
RTL 38588.90 -1.24%

Comunicate de presa

Semnarea unui contract / Freepik

Banca Transilvania a ajuns la un acord pentru achiziţia BRD Pensii

Grupul Banca Transilvania, acord pentru...

Burgerii, în topul preferinţelor românilor, atunci când comandă online

Cu o creștere de peste 15% față de 2022,...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel