Blocajul menține una dintre cele mai sensibile reforme asumate de statul român într-o zonă de incertitudine juridică și politică.

Motivul noii amânări: sesizarea către CJUE

Surse din CCR au precizat că judecătorii constituționali au decis să amâne cauza pentru a analiza cererea transmisă de Instanța supremă privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Înalta Curte consideră că proiectul Guvernului poate conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii beneficiare de pensii de serviciu și poate încălca standardele europene privind independența justiției.

Până la o clarificare la nivel european, CCR evită, pentru moment, pronunțarea unei decizii de fond.

Un dosar blocat de luni de zile

Este a cincea amânare în acest caz, după mai multe episoade de blocaj procedural. La ședința din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători au fost prezenți, însă decizia a fost amânată pentru analizarea unor documente suplimentare, inclusiv o expertiză contabilă depusă de ICCJ.

Anterior, două ședințe nu au avut loc din lipsă de cvorum, după ce patru judecători propuși de PSD au lipsit, invocând motive administrative și programarea ședințelor în zile nelucrătoare.

Aceste întârzieri au alimentat criticile privind tergiversarea deliberată a unui dosar cu impact major asupra bugetului și relației cu Bruxelles-ul.

Citește și: Legea pensiilor de serviciu, în fața Curții Constituționale, decizie amânată din nou

Ce prevede reforma Guvernului

Proiectul adoptat de Executiv prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei magistraților la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.

Măsura face parte din angajamentele asumate de România în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență și urmărește reducerea cheltuielilor bugetare cu pensiile speciale.

Proiectul a primit însă aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii, care a susținut că modificările afectează statutul și independența magistraților.

Poziția ICCJ: legea afectează independența justiției

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, susține că noua lege „anulează de facto” pensiile de serviciu și le poate aduce sub nivelul celor bazate pe contributivitate.

Potrivit ICCJ, proiectul încalcă decizii anterioare ale CCR, precum și standardele stabilite de CJUE și CEDO privind statutul magistraților. Judecătorii consideră că reforma creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu.

Toți cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite au votat, în decembrie, pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lipsa fundamentării financiare, un reproș major

Instanța supremă mai acuză lipsa unei analize reale a impactului bugetar. Potrivit datelor prezentate, peste 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, nu din magistratură.

Pentru celelalte categorii, inclusiv magistrații, bugetul anual este de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde de lei în 2024.

În acest context, ICCJ susține că reforma vizează disproporționat magistrații și nu rezolvă problema structurală a sistemului.

Blocajul costă România 231 de milioane de euro din PNRR

Întârzierea reformei are și consecințe financiare directe. Din cauza neîndeplinirii acestui jalon din PNRR, România pierde 231 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin mecanismul de redresare.

Reforma pensiilor speciale ale magistraților este una dintre condițiile-cheie impuse de Comisia Europeană pentru deblocarea integrală a tranșelor de finanțare.

Menținerea blocajului riscă să afecteze și viitoare plăți, punând presiune suplimentară pe bugetul de stat.

Un conflict vechi între Guvern și justiție

Actuala dispută continuă un conflict mai vechi între Executiv și sistemul judiciar. Un prim proiect de reformă a fost declarat neconstituțional în octombrie, din cauza lipsei avizului CSM.

Deși Guvernul a revenit cu o nouă variantă, problemele juridice și opoziția magistraților au rămas.

Premierul Ilie Bolojan a insistat că pensiile trebuie limitate la 70% din ultimul salariu net, în timp ce magistrații cer menținerea unui nivel apropiat de veniturile din activitate.

Miza deciziei din 18 februarie

Hotărârea CCR din 18 februarie va avea un impact major asupra bugetului, relației cu instituțiile europene și echilibrului dintre puterile statului.

Dacă proiectul va fi respins, Guvernul va fi nevoit să reia procedura legislativă, cu riscul pierderii altor fonduri europene. Dacă va fi validat, reforma ar putea intra rapid în vigoare, dar cu potențial de noi tensiuni în sistemul judiciar.

Până atunci, România rămâne blocată între presiunea Bruxelles-ului, rezistența magistraților și nevoia urgentă de reformă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.