Institutul Bruegel a calculat că și cu noile reguli bugetare europene mai puțin stricte, ajustarea bugetară a Italiei și Franței promite să fie masivă, de aproape un punct din PIB pe an pentru fiecare dintre cele două țări.

„Dacă Franța dorește să revină, înante de plata dobânzii la datorie,  la un echilibru bugetar primar pozitiv care ar face posibilă stabilizarea datoriei publice, atunci ajustarea bugetară care urmează să fie făcută până în 2027 se apropie de 4 puncte din PIB. Cu alte cuvinte, Parisul va trebui să găsească în jur de 100 de miliarde de euro în patru ani”, explică Ludovic Subran, economist șef la Allianz. Pentru el, „este aproape imposibil să faci o astfel de ajustare fără o creștere a taxelor”.

Dar „trebuie să ne amintim că eforturile depuse în timpul mandatului de cinci ani al lui François Hollande au constat în majorări cu două treimi ale contribuțiilor obligatorii. Ceea ce a avut o consecință nefericită: un șoc fiscal și o creștere foarte scăzută timp de câțiva ani la rând”, atrage atenția economistul. De altfel, chiar ministrul german de Finanțe, liberalul Christian Lindner, a avertizat că ”pentru francezi nimic bun pe viitor, pentru sunt amenințați de o tragedie bugetară”. 

Un impact semnificativ

Într-un studiu publicat în această primăvară, economiștii Băncii Centrale Europene au estimat că această nouă rigoare bugetară ar reduce creșterea zonei euro cu 0,4 puncte din PIB în 2024 și 2025. Întrucât creșterea potențială a zonei euro este aproape de 1 % pe an, impactul eforturilor bugetare promite să fie semnificativ. Ca să nu mai vorbim că și creșterea riscă să fie afectată de „politica monetară care va rămâne restrictivă până pe la sfârșitul lui 2025”, prezice Gilles Moëc, economist șef la Axa.

Va fi rău pentru toată lumea 

„Toate țările europene vor începe să își reducă deficitul public în același timp. Nu va fi exact ca perioada de austeritate bugetară de la începutul anilor 2010, deoarece amploarea efortului este mai mică pentru multe țări. Dar faptul că toate statele membre fac același lucru în același timp va înrăutăți lucrurile”, consideră Jérôme Creel, economist la Observatorul francez al condițiilor economice (OFCE). „Mai ales că această mișcare are loc în condițiile în care investiții pentru tranziția energetică, preocupările legate de îmbătrânirea populației și de apărare nu au fost niciodată atât de stringente, iar europenii nu au fost de acord să recurgă la o îndatorare comună”, continuă economistul.

Provocări bugetare imense 

Alții sunt mai optimiști. Rory Fennessy, de la Oxford Economics, subliniază că actuala redresare a economiei europene depinde în primul rând de cererea privată determinată de creșterile salariale și dezinflația. Cu toate acestea, problemele rămân intacte. Cu cât datoriile publice ale statelor membre sunt mai divergente - cea a Germaniei ar trebui să reprezinte 58% din PIB-ul său în 2029 față de 115% pentru Franța - cu atât o datorie comună va fi mai puțin acceptabilă pentru guverne și cu atât țările mai îndatorate vor avea dificultăți în controlează finanțele publice din cauza creșterii slabe. Provocările economice și bugetare ale UE rămân imense.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.