Avem două războaie. Efectele dezastruoase ale celui din Ucraina s-au văzut anul trecut. Acum, piața pare ceva mai calmă, nu la fel de nervoasă, dar numai pentru că așteaptă să vadă evoluția evenimentelor. În aceste condiții, ce se va întâmpla cu prețul petrolului? Va ajunge la 120, chiar 150 de dolari/baril, așa cum speculează unii și alții?

Există un puternic sentiment de incertitudine pe piețele de petrol și gaze, în condițiile în care războiul din Israel, potențiala extindere a acestui conflict ar putea duce la probleme majore de aprovizionare, mai ales cu gaze, nu numai cu petrol. Petrolul s-a scumpit cu 6% în doar 48 de ore, iar gazele cu 50% în numai 24 de ore. Semn că investitorii privesc cu îngrijorare la ce se întâmplă acolo. Să nu uităm că două dintre cele mai important exploatări de gaze din Israel au fost oprite din cauza atacurilor Hamas, iar transferul de gaze naturale prin gazoducte către Egipt și mai departe, prin Marea Mediterană către Europa a încetat. Este un semnal de alarmă legat de necesarul de gaze, mai ales pentru la iarnă, iar investitorii privesc cu temere la eventualele consecințe ale extinderii acestui război în Liban, în Iran, în Siria, în toate țările din regiune. 

Sunt numeroase probleme, dacă avem în vedere și faptul că mari companii precum Chevron, British Petroleum, Total sunt implicate cu investiții majore de miliarde de dolari în regiunea respectivă, atât în exploatarea de petrol, cât și de gaze, iar o eventuală extindere a războiului, o transformare într-un război al lumilor, între lumea musulmană și lumea iudeo-creștină, ar putea declanșa un cataclism economic la nivel global. Ne aducem aminte de anii 1970, când prețul petrolului a explodat, practic, urmare a conflictelor. Și îmi este teamă că am putea ajunge din nou acolo, în cel mai negru scenariu. Sperăm însă că acest sentiment de incertitudine să fie aplanat de deciziile pe care politicienii le vor lua, pentru că decizia este la nivel politic, nu mai este la nivel economic, astfel încât să nu ajungem, din păcate, spre o criză mondială. Știm foarte bine că din perioada de inflație pe care am parcurs-o nu se poate ieși decât prin două variante: ori printr-o recesiune globală, ori prin război. Din păcate, așa cum arată situația în momentul de față, s-ar putea să le avem pe amândouă. Ceea ce ar fi cel mai negru scenariu în perspectiva anului 2024. 

Carburanții nu par grăbiți să se scumpească. Dimpotrivă, prețurile scad nu doar în România. Să fie doar liniștea dinaintea furtunii? Și ce factori, în afară de război, ar mai putea antrena scumpirea benzinei și motorinei?

OPEC, Arabia Saudită și Rusia au anunțat deja că vor continua programul de reducere a producției și în 2024, iar acest semnal va aduce noi probleme legate de stocurile de carburanți necesare. Este, într-adevăr, o liniște dinaintea furtunii, pentru că, din păcate, la nivel internațional, în contextul accentuării acestor conflicte de tip regional, este posibil ca petrolul să fie un indicator semnificativ legat de starea economiei. Iar prețurile, așa cum arată și agențiile internaționale din zona de business, ar putea ajunge în cel mai negru scenariu pentru baril. 

Tot legat de prețurile care ne golesc cu viteza fulgerului buzunarele. Cum va fi cu alimentele, segment unde nici o măsură de ieftinire nu pare să funcționeze?

Ele se scumpesc deja. În septembrie, prețurile la alimente au crescut deja cu 10%. Până și cartofii, mâncarea săracului, s-au scumpit cu 6%, în ciuda programului guvernamental, care, din punctul meu de vedere, a fost o frecție la un picior de lemn. Prețurile la alimente ar putea să crească în perioada următoare, mai ales că sunt probleme logistice la nivel internațional: gândiți-vă că numai în marile orașe, jumătate din consum îl importăm, mai ales la produsele alimentare, astfel că, dacă afară, se scumpesc produsele alimentare de bază, urmare a creșterii prețurilor la energie, la gaze, la petrol, la transport, așteptați-vă ca și în România să resimțim, din păcate, cu vârf și îndesat o creștere a prețurilor la alimente. 

Guvernul încearcă, în acest moment, să salveze situația, pentru că și-a dat seama că, în momentul de față, inflația este susținută mai ales de prețurile la alimente prin extinderea programului guvernamentale. Dar nu cred că este o soluție în condițiile în care, inclusiv pe piața românească observăm cum prețurile cresc de la un producător la altul, iar ideea de a crește taxele în această perioadă extrem de dificilă - să pui un impozit de 1% pe cifra de afaceri, să crești impozitul la microîntreprinderi, la toți ce se află pe lanțurile economice -, nu va face altceva decât să genereze și mai multe scumpiri, Pentru că toată lumea va încerca să deconteze, practic, din creșterea prețurilor problemele generate de creșterea fiscalității. 

Ar putea exista o soluție?

Soluția este renunțarea la creșterea taxelor, acum, când nu este încă prea târziu. Pentru că dacă vom crește taxele începând cu 1 noiembrie sau 1 decembrie, urmare a deciziei Curții Constituționale - să sperăm că CCR să respingă acest pachet de creștere a fiscalității. Dar dacă nu o va face și Guvernul va merge mai departe cu aceste creșteri de taxe, ne așteaptă un nou val de inflație pe care îl vom resimți cu vârf și îndesat începând cu luna decembrie, când vom asista la un vârf al scumpirilor din ultimii trei ani. 

În privința pensiilor speciale. Ce a rezolvat proiectul de lege adoptat, luni, de Camera Deputaților?

A reușit să zugrăvească în culori ceva mai pozitive realitatea pensiilor speciale, o bombă cu ceas, pe care nu am reușit, din păcate, să o dezamorsăm. Pentru că, să nu uităm un lucru: cam 60% din beneficiarii pensiilor speciale vor ieși la pensie în următorii 10-12 ani. Este generația decrețeilor, astfel încât cheltuielile cu pensiile speciale, care, în momentul de față, sunt la 13 miliarde de lei, s-ar putea duce spre 25 de miliarde, chiar 26 de miliarde de lei în perspectiva următorilor zece ani. Nu există sursă de finanțare pentru aceste pensii, în condițiile în care banii nu vin din zona contributivă, adică din taxele plătite de salariați, ei vin de la bugetul de stat. Este o presiune majoră, pe care Guvernul pare că nu o ia în calcul, dovadă că această lege nu este însoțită de un studiu de impact. Singura chestie pozitivă pe care această lege o aduce este faptul că pensiile nu vor mai putea depăși salariile, dar este o mică consolare raportat la dimensiunea problemei și nu acum, în momentul de față, cât în perspectiva următorilor zece ani. Acum, pensiile speciale reprezintă undeva la 0,85% din PIB, dar cum și Banca Națională estimează, în următorii ani ar putea să treacă de 3% din PIB, dacă toți cei care vor încerca să profite de acest sistem de pensii speciale vor ieși din câmpul muncii. 

Evoluția leului. Care sunt, în acest sens, estimările dumneavoastră?

Leul este singurul reper de stabilitate în momentul de față, dar s-ar putea să fie o stabilitate relativă. Sunt multe incertitudini în zona valutară, sunt multe incertitudini în zona bancară, acolo unde săptămâna trecută am asistat la o premieră: a existat o zi în care nu s-au făcut tranzacții bancare între bănci. Ceea ce înseamnă că toată lumea stă cu banii, stă pe hold, să vadă ce se întâmplă. Cred că momentul decisiv pentru cursul valutar va fi decizia Curții Constituționale. Dacă CCR va aproba planul de creșteri de taxe este posibil să vedem un efect și în cursul de schimb, iar euro să se apropie de 5 lei. Este un semnal care denotă faptul că, în momentul de față, piața valutară este una fragilă, investițiile străine au început să scadă - avem o scădere a acestor investiții directe, ceea ce este un semnal negativ și de alarmă, din punctul meu de vedere, pentru Guvernul de la București -, iar perspective nu arată deloc bine. Din păcate, trebuie să ne așteptăm la vremuri tulburi, în special în piața valutară, în pofida eforturilor Băncii Naționale de a stabiliza situația. S-ar putea ca, la un moment dat, Banca Națională să fie cu mâinile legate, în condițiile în care efectul negativ al creșterii de taxe va fi resimțit în întreaga economie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.