Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă privind situația fiscală a României, arătând că statul român nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta dezechilibrele bugetare și macroeconomice, în pofida angajamentelor asumate anterior. Conform unei analize publicate miercuri, creșterea cheltuielilor nete ale țării noastre depășește cu mult plafonul stabilit prin traiectoria corectivă convenită cu Bruxelles-ul, ceea ce pune în pericol atingerea țintei de reducere a deficitului excesiv până în 2030.

Deficite mari, progres minim și riscuri în creștere

Executivul european a concluzionat că România se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive”, iar vulnerabilitățile s-au accentuat pe parcursul anului 2024. Printre cauzele identificate se numără agravarea deficitului fiscal, a celui de cont curent și deteriorarea competitivității costurilor, în contextul unui consum privat ridicat și a creșterilor din sectorul public, în special la salarii și pensii.

Mai mult, documentul Comisiei notează că progresul în materie de politici economice a fost „minim” în 2024, iar incertitudinea politică înregistrată spre finalul anului trecut a amplificat riscurile legate de stabilitatea macroeconomică. Situația lasă România vulnerabilă în fața schimbărilor în percepția investitorilor și a creșterii costurilor de finanțare.

Deficitul public rămâne ridicat: 9,3% din PIB în 2024

Comisia Europeană estimează că, în lipsa unor măsuri suplimentare, deficitul public va rămâne la niveluri foarte ridicate, cu o proiecție de 9,3% din PIB în 2024 și 8,6% în 2025. În același timp, datoria publică a crescut cu peste zece puncte procentuale din 2021 încoace.

Creșterea cheltuielilor nete este în centrul acestei deteriorări, iar abaterea față de traiectoria corectivă stabilită în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv este estimată la 1,7% din PIB pentru 2024 și 2025, luați împreună. Executivul comunitar atrage atenția că nu există factori de atenuare care să justifice aceste abateri.

Comisia cere acțiuni urgente: reformă fiscală și reducerea sprijinului energetic

Pentru a redresa situația, Comisia Europeană recomandă implementarea rapidă a unui plan fiscal-structural pe termen mediu, reforme fiscale în 2025 și măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului. De asemenea, se cere accelerarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv a capitolului REPowerEU, și valorificarea tuturor instrumentelor europene, precum InvestEU și Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa.

Reducerea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și reorientarea sprijinului către eficiență energetică, infrastructură de mediu și inovare sunt alte măsuri vizate, menite să contribuie la consolidarea poziției externe și la reducerea vulnerabilităților economice.

Bruxelles-ul critică și instabilitatea legislativă

În paralel, Comisia a formulat recomandări ferme privind îmbunătățirea calității administrației publice și a previzibilității procesului decizional din România. Sunt necesare consultări adecvate ale părților interesate, evaluări eficiente de impact și proceduri administrative simplificate, pentru a nu submina certitudinea juridică și stabilitatea mediului economic.

România trebuie să acționeze rapid

În lipsa unor acțiuni hotărâte asupra pârghiilor fiscale și structurale, Comisia avertizează că România va rămâne expusă riscurilor externe și instabilității piețelor financiare. Prin urmare, Bruxelles-ul solicită Consiliului European adoptarea unei decizii oficiale prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrelor, solicitând intervenții urgente din partea autorităților române.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.