România şi Grecia, ţările UE cu cel mai mare deficit de cont curent

pexels-lukas-590020_58433200
Grafic. Foto: Pexels.com
Eurostat a publicat datele privind deficitul/excedentul de cont curent al ţărilor Uniunii Europene. 

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 107,9 miliarde de euro (2,5% din PIB) în trimestrul patru din 2023, după un plus de 86,2 miliarde de euro (2% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 24,3 miliarde de euro (0,6% din PIB) în trimestrul patru din 2022, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În trimestrul patru al anului trecut, 15 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (68,7 miliarde de euro), Ţările de Jos (22,6 miliarde de euro), Danemarca (12,1 miliarde de euro), Suedia (10,2 miliarde de euro), Spania şi Italia (ambele cu 8,5 miliarde de euro) şi Franţa (6,5 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.

Ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 6,9 miliarde de euro) şi Grecia (minus 6,8 miliarde de euro).

În ultimele trei luni din 2023, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (62,3 miliarde de euro), Elveţia (26,5 miliarde de euro), SUA (23 miliarde de euro), Canada (9,9 miliarde de euro), Brazilia (9,1 miliarde de euro), Hong Kong (8,5 miliarde de euro), centrele financiare offshore (7,9 miliarde de euro), Japonia (şase miliarde de euro) şi Rusia (1,8 miliarde de euro).

Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 32,1 miliarde de euro) şi India (minus 0,8 miliarde de euro).

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României publicate în 13 februarie, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în 2023, un deficit de 22,694 miliarde de euro, cu 12,85% mai mic comparativ cu cel de 26,040 miliarde de euro în 2022.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close