Pe termen scurt însă, din cauza dobânzilor mai mari și a unei Bănci Centrale Europene mai prudente, celelalte țări europene ar putea fi afectate negativ.

Ce părea de neimaginat până nu de mult, se întâmplă acum. După decenii de austeritate bugetară, Germania se pregătește să se împrumute. Atât pentru a-și întări capacitățile militare, cât și pentru a relansa economia. Astfel, un fond de 500 de miliarde de euro pe 10 ani este va fi folosit pentru modernizarea infrastructurii, în timp ce cheltuielile de apărare mai mari de 1% din PIB vor fi excluse din calculul deficitului.

Aparent, acest lucru pare o veste bună pentru întreaga Europă, având în vedere interdependența economiilor din vechiul continent. Mai multă creștere în Germania înseamnă, în teorie, mai multă creștere pentru toate țările europene. Cu toate acestea, această stimulare fiscală din Germania va avea și efecte negative asupra creșterii economice.

Creșterea costurilor de împrumut

Într-adevăr, chiar înainte ca primul euro din planul de relansare german să fie cheltuit, aceste anunțuri au dus deja la o creștere a dobânzilor. Astfel, ratele dobânzilor pe 10 ani ale Germaniei, Franței și Italiei sunt cu aproximativ 40 de puncte de bază mai mari decât erau înainte de alegerile legislative din Germania.

Există două motive pentru acestă mișcare. În primul rând, anticipările de creștere economică și inflație pe termen mediu sunt mai mari. În al doilea rând, există perspectiva unor emisii suplimentare de datorii care trebuie absorbite de piață. Este o mecanismă a fluxurilor care nu trebuie neglijat. Deoarece, timp de ani de zile, întrucât Germania nu emitea datorie, investitorii în obligațiuni se reorientau către datoria altor țări. Această logică a fost deosebit de benefică pentru Franța. Și aceasta explică faptul că Franța a beneficiat de condiții de finanțare foarte favorabile, în ciuda unui deficit structural ridicat. Acum, dacă Germania va emite mai multe datorii, cererea pentru datoria altor țări va fi mai mică. De aici rezultă dobânzi mai mari, chiar dacă aceste țări nu emit mai multe datorii.

Evident, rate mai mari ale dobânzilor încetinesc activitatea economică. Dacă în Germania, stimularea fiscală masivă va compensa în mare parte efectele dobânzilor mai mari, celelalte țări nu au prea mult spațiu pentru a-și crește deficitul. Dimpotrivă, creșterea dobânzilor, care va duce la o povară mai mare a dobânzilor, ar putea duce la ajustări în bugete. Adică, o creștere a taxelor sau o reducere a cheltuielilor. Este exact ce s-a întâmplat în această săptămână în Regatul Unit. O strângere bugetară care, la rândul ei, afectează negativ creșterea economică.

Suport mai mic din partea BCE

Al doilea efect negativ este că politica monetară ar putea fi mai restrictivă decât se anticipa la începutul anului. De fapt, după ce a redus din nou dobânzile cu 25 de puncte de bază în martie, BCE a indicat acum că politica sa monetară este „semnificativ mai puțin restrictivă”. O schimbare în discurs care sugerează că BCE va fi mai prudentă în ceea ce privește viitoarele reduceri ale dobânzilor. Practic, BCE iese din modul „pilot automat” pentru a adopta o abordare mai graduală. Ca atare, dacă BCE va reduce mai puțin dobânzile sau va acționa într-un ritm mai lent, acest lucru va fi un obstacol în calea unei redresări a creșterii economice europene. O creștere care, în ultimii doi ani, a fost destul de mediocră. PIB-ul zonei euro a crescut doar cu 0,4% în 2023 și 0,9% în 2024.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.