Raport devastator al Curții de Conturi: ”Neconformități constatate la aproape toate obiectivele auditate”

Curtea de Conturi a realizat, anul trecut, peste 2.200 de misiuni de audit, trei sferturi dintre acestea fiind misiuni de audit financiar. Auditul de conformitate (460 de misiuni) s-a realizat cu preponderență la operatorii economici aflați în coordonarea administrației publice centrale și locale, dar și, prin tematici specifice, la unele instituții publice.

Prejudiciile depistate

În urma auditurilor realizate pe parcursul anului 2021 asupra conturilor de execuție aferente anului 2020, auditorii publici externi au stabilit prejudicii estimate de 776 de milioane de lei (157 de milioane de euro). 

Din cheltuielile totale, realizate din fonduri publice, de 267 de miliarde de lei, 20% au reprezentat plăți aferente domeniului Apărare, siguranță publică și securitate națională, justiție. Următorul domeniu ca pondere a fost Muncă și protecție socială (18%). Pe ultimele poziții în ceea ce privește cheltuielile statului în 2020 au fost Economie, Energie și Mediul de afaceri (1,2%) și Protecția Mediului (0,4%).

În ceea ce privește răspunsul bugetului public la criza pandemică, în 2020, costul total al măsurilor de sprijin legate de COVID-19 a fost de 4,85% din PIB (46,3 miliarde de lei). Aceste măsuri au reprezentat facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale pentru combaterea efectelor pandemiei. Procentul din PIB alocat de România pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sănătății publice și a economiei s-a situat la cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre UE.

Pensii speciale. Câți români beneficiază și care este cea mai mare pensie de serviciu

Raportul public mai consemnează și faptul că o parte dintre entitățile locale sunt mai puțin preocupate de conformarea la prevederile legale și de implementarea operativă a măsurilor dispuse. 

Cele mai frecvente nereguli

Această concluzie a auditorilor este evidențiată de neconformitățile constatate la aproape toate obiectivele auditate. Printre deficiențele constatate în activitatea unităților administrativ-teritoriale se află: realizarea de plăți nelegale la cheltuieli de personal, cheltuieli nejustificate pentru telefonie mobilă și internet, neurmărirea încasării unor venituri la bugetul local, stabilirea eronată a unor impozite și taxe pe proprietate, neîncasarea taxei speciale de salubritate, funcționarea incorectă a serviciului integrat de gestionare a deșeurilor etc.

În anul 2021, Curtea a formulat 100 de sesizări către organele de urmărire penală, la propunerea departamentelor și a camerelor de conturi. Dintre acestea, 60 de sesizări au fost formulate în baza art. 64 (nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi) și 40 de sesizări, în temeiul art. 33 alin. (4) (existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

”Curtea de Conturi a României a realizat Raportul public pe anul 2020 într-un format nou, cu schimbări notabile de structură și de abordare. Analiza execuției bugetare asupra fiecărui domeniu de activitate și prezentarea rezultatelor auditului în această manieră se aliniază celor mai noi tendințe și abordări în procesul de audit, proces aflat în plină reformă la instituția supremă de audit a României. Astfel, rezultatele acestei analize creează premisele stabilirii unei trasabilități multianuale a cheltuielilor și se transformă într-un instrument valoros în stabilirea politicilor publice”, a declarat Mihai Busuioc, Președintele Curții de Conturi a României.

O particularitate a abordării Raportului public o reprezintă caracterul sintetic al informației, tocmai pentru a nu deveni dificil de urmărit, principalele nereguli constatate, concluziile, recomandările formulate și măsurile dispuse fiind prezentate, separat, pe site-ul Curții de Conturi.