Auditorii spun că au constatat că mecanismele de flexibilitate incluse în bugetul pe termen lung au funcționat și au permis Uniunii să facă față provocărilor, însă avertizează că aceste instrumente au limite clare și că utilizarea lor excesivă poate pune în pericol echilibrul financiar al anilor următori.

Cât de mare este flexibilitatea bugetară

La începutul perioadei bugetare, capacitatea de flexibilitate a fost calculată la aproximativ 2,4% din total, adică 26 miliarde de euro. Ulterior, prin ajustări, această marjă a crescut la 2,6%, echivalentul a aproape 28 miliarde de euro. Fondurile suplimentare au putut fi mobilizate pentru a acoperi urgențe, precum sprijinul acordat Ucrainei, gestionarea migrației sau susținerea fermierilor afectați de crizele energetice.

Curtea notează însă că resursele de acest tip nu sunt nelimitate și că o utilizare prea intensă în primii ani ai cadrului financiar reduce drastic spațiul de manevră pentru restul perioadei.

Evitarea soluțiilor ad-hoc

Raportul subliniază că mecanismele actuale de flexibilitate au permis evitarea unor soluții ad-hoc ( ex. pentru COVID-19), cum ar fi crearea unor fonduri paralele sau recurgerea excesivă la instrumente financiare externe, ceea ce reprezintă un semn de maturitate al arhitecturii bugetare. Totuși, auditorii avertizează că există riscul ca aceste mecanisme să fie percepute ca un mijloc de a acoperi orice tip de cheltuială, chiar și în afara unor situații de criză, ceea ce ar slăbi disciplina bugetară și ar ridica probleme de transparență.

Citește și: Ursula von der Leyen, în România. Ce a declarat despre deficitul României și fondurile europene

Recomandările pentru viitor

În privința viitorului, recomandarea Curții este ca următorul cadru financiar multianual, pentru perioada 2028–2034, să îmbine mai bine predictibilitatea cu capacitatea de reacție rapidă.

Curtea mai spune că este nevoie de un sistem care să garanteze că resursele sunt disponibile la nevoie, dar și de reguli mai clare pentru a preveni folosirea abuzivă.

Totodată, auditorii atrag atenția că mecanismele de flexibilitate trebuie însoțite de un nivel ridicat de transparență, astfel încât statele membre și instituțiile europene să răspundă în mod responsabil pentru modul în care sunt folosiți banii contribuabililor.

România, interesată direct de flexibilitatea bugetului

Pentru România, concluziile raportului au o relevanță directă. O parte importantă din proiectele de infrastructură, agricultură și tranziție energetică depind de fondurile europene și de capacitatea Uniunii de a realoca resurse atunci când apar crize.

În condițiile în care Bucureștiul are un deficit bugetar ridicat și o dependență mare de finanțările externe, orice limitare a flexibilității la nivel european ar putea afecta atât capacitatea de absorbție a fondurilor, cât și calendarul investițiilor. Practic, spațiul redus de manevră al UE s-ar putea traduce prin mai puțină disponibilitate de sprijin în situații neprevăzute, ceea ce obligă România să gestioneze mai prudent resursele pe care le are deja la dispoziție.

Un raport-cheie pentru viitoarele negocieri

Publicarea raportului vine într-un moment sensibil, în care la Bruxelles se discută deja liniile de negociere pentru viitorul buget al Uniunii.

Disputa dintre statele membre net contributoare și cele beneficiare rămâne aprinsă, iar crizele recente au arătat că Uniunea are nevoie de un buget mai adaptabil, fără a pierde însă din vedere responsabilitatea financiară. În acest context, analiza Curții de Conturi Europene va servi ca punct de referință pentru stabilirea unor reguli mai clare și pentru evaluarea modului în care flexibilitatea poate fi transformată într-un avantaj fără a pune în pericol stabilitatea bugetară pe termen lung.

Notăm că raportiul propriu-zis va fi publicat în cursul după-amiezii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.