Profesorul Coșea dezvăluie adevărul despre profitul uriaș al băncilor din România

Mircea Coşea |
Data actualizării: | Data publicării:
Ce nu funcționează în România și merge la alții
Ce nu funcționează în România și merge la alții

Profesorul de economie Mircea Coșea a explicat de ce băncile din România au afișat profituri uriașe, cine este principalul vinovat al situației create. El a explicat, de asemenea, de ce băncile nu investesc în afaceri. 

Dacă băncile fac profit înseamnă că economia merge, spune profesorul de economie. ”Problema este cum îl faci și cum îl folosești practic. Cum a făcut sistemul bancar din România profit? În primul rând prin faptul că s-a orientat mai mult pe creditare și mai puțin pe investiții. Este adevărat că acest profit se explică și prin altceva, iar acesta este punctul forte al discuției. Se explică prin faptul că băncile, Banca Națională înainte de toate, au încercat să stopeze inflația, să manevreze inflația în jos prin singurul instrument pe care îl are, și anume politica monetară.

Nu a funcționat o pârghie importantă

Și a făcut acest lucru ridicând dobânda, așa cum au făcut toate băncile din lume. Și aici a apărut un profit. Dar profitul s-a amplificat pentru că, așa cum spunea domnul Mugur Isărescu, s-a sărit calul, dar nu pentru că băncile au făcut ceva, ci pentru că nu a funcționat o pârghie importantă a oricărei economii de piață, și anume legătura dintre politica monetară și politica fiscală. Adică între stat și Banca Națională. 

Statul român, Guvernul român nu a făcut nimic pentru a stopa inflația. A lăsat doar Banca Națională să lucreze. Ba dimpotrivă. Guvernul României, această coaliție care este la guvernare, a folosit inflația pentru a acumula bani în buget fără depună nici un efort cu restructurarea economiei. Deci, băncile au făcut acest profit pe mai multe căi și am putea spune că acest profit este de conjunctură: pe inflație, pe incapacitatea Guvernului de a face ceva

Nu pot să vă dau un răspuns

Cum folosește acest profit? Aici nu pot să vă dau nici un răspuns”, a recunoscut Mircea Coșea. Ar fi trebuit ca băncile să apară, în acest moment, ca finanțator important al economiei. Ar fi trebuit ca băncile, așa cum se întâmplă în țări și dăm un exemplu care nu ne place, dar pe care trebuie să-l dăm, respectiv cel al Ungariei, unde băncile au intervenit în economie și au forțat anumite măsuri care, la un moment dat, au avut succes, cum ar fi plafonarea prețurilor (nu a fost soluția cea mai bună, a dat și rateuri, dar a mers). 

În România, băncile nu au făcut așa ceva. Băncile au început să aibă, până la urmă, prin efortul Băncii Naționale, un sistem mai coercitiv pe băncile comerciale, ceea ce a făcut ca, de ceva timp, ROBOR-ul și IRCC-ul să scadă. Dar nu spectaculos. S-a ajuns la un nivel care atentează la iritarea unei părți importante a populației în așa-numita categorie defavorizată, deși au venituri mai mari. Este vorba despre clasa mijlocie, care, în calitatea ei de beneficiar important al creditelor, a început să aibă pierderi pe bugetele personale, pe bugetele de familie, pentru că dobânzile au crescut prea mult, deși ele au o tendință de scădere. 

Nu se va întâmpla mare lucru

Ce se va întâmpla? Nu se va întâmpla mare lucru. Atâta timp cât inflația este la un nivel înalt și dobânzile vor fi la un nivel înalt. Dar bănuiesc că băncile își vor reorienta activitatea spre economie. Spre exemplu, cel mai important lucru ar trebui rezolvat acum în România este asigurarea populației cu alimentele de bază. Este nevoie de o finanțare importantă a ceea ce înseamnă sectorul fermierilor. Băncile ar trebui să facă ceva pentru a-i ajuta pe acești fermieri. Sigur, ar putea să facă ceva numai dacă intră într-un program unde și Guvernul să aibă un rol. Dar Guvernul nu are nici un rol. 

Desigur, putem să condamnăm băncile, putem spune: ”Doamne ferește, ce profituri au făcut, au exploatat populația!” Dar lucrurile sunt explicabile și sunt bazate pe nefuncționarea sistemului central al economiei românești, care este lipsa de legătură între politica monetară și politica bugetară, fiscală a statului. Banca Națională degeaba încearcă să facă eforturi, degeaba a reușit să mențină leul la un curs rezonabil dacă, pe de altă parte, nu există nici un fel de politică de restructurare a economiei în sensul atacării inflației la cauzele ei, nu la efectele ei. Iar cauzele inflației în România sunt legate de costurile producției, în principal al energiei. Dar Guvernul, nici la această rocadă nu am văzut nici o aluzie că s-ar putea coborî prețurile la energie în contextul în care, pe plan mondial, prețurile la energie scad. 

De ce în România băncile nu investesc în afaceri profitabile? 

Se poate spune că, în România, băncile sunt puțin defazate, nu lucrează cu economia, așteaptă niște profituri la colțul străzii, ca să spunem așa, cum a fost această conjunctură cu inflația. Există însă și altceva. Banca nu este o societate de binefacere și nici o societate care să sară în ajutorul economiei mai degrabă unei chemări politice. Banca trebuie să aibă profit, trebuie să aibă beneficii, trebuie să lucreze pe profit. În România însă, sistemul de dezvoltare, lipsa unei strategii este de la o zi la alta, pas cu pas, ca să citez pe cineva. Ceea ce înseamnă că lipsa de predictibilitate, lipsa unei legislații adecvate, de încredere în mediul economic și, mai ales, dovada faptului că Guvernul nu sprijină cu nimic mediul de afaceri, adevărata economie, fac ca băncile să fie foarte atente, să nu riște, să nu cumva să acumuleze niște credite neperformante. Prin urmare, se abțin, a concluzionat profesorul Coșea într-o intervenție la postul de televiziune România TV.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9744
Diferența -0.0013
Zi precendentă 4.9757
USD
Azi 4.594
Diferența 0.0051
Zi precendentă 4.5889
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 25-05-2024
EUR flag1 EUR = 4.9744 RON
USD flag1 USD = 4.5940 RON
GBP flag1 GBP = 5.8371 RON
CHF flag1 CHF = 5.0203 RON
AUD flag1 AUD = 3.0372 RON
DKK flag1 DKK = 0.6667 RON
CAD flag1 CAD = 3.3469 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0293 RON
NOK flag1 NOK = 0.4322 RON
SEK flag1 SEK = 0.4285 RON
XAU flag1 XAU = 345.4718 RON
Monede Crypto
1 BTC = 315685.85RON
1 ETH = 17146.42RON
1 LTC = 389.48RON
1 XRP = 2.46RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.90% p.a.
ROBOR:
3 luni: 6.05%
6 luni: 6.06%
12 luni: 6.07%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 17680.50 1.41%
BET-BK 3227.37 0.70%
BET-FI 58826.12 -0.36%
BET-NG 1264.99 1.96%
BET-TR 37417.56 1.48%
BET-TRN 36494.18 1.47%
BET-XT 1497.70 1.20%
BET-XT-TR 3132.73 1.27%
BET-XT-TRN 3060.61 1.27%
BETAeRO 1072.13 0.55%
BETPlus 2609.85 1.34%
RTL 38863.86 1.44%

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel