Scheme dedicate pentru sectoare considerate „critice”

Proiectul de lege introduce explicit posibilitatea creării unor scheme de ajutor de stat orientate către sectoare-cheie ale economiei, considerate esențiale pentru securitatea economică și industrială a României. Printre domeniile vizate se află industria prelucrătoare, tehnologiile cu emisii nete zero, lanțurile de producție pentru materii prime critice, precum și industria de apărare.

Prin această abordare, statul urmărește să direcționeze resursele publice către domenii cu valoare adăugată ridicată, dar care presupun investiții inițiale mari și riscuri semnificative pentru investitori, mai ales în contextul economic și geopolitic actual.

Citește și: Cum vrea statul să aducă banii diasporei în economie

Ajutor de stat fără notificare individuală, în limitele europene

Un element esențial al noilor scheme îl reprezintă posibilitatea acordării ajutorului de stat fără notificare individuală la Comisia Europeană, în măsura în care acestea se încadrează în regulamentele europene de exceptare pe categorii. Această prevedere reduce semnificativ timpul de aprobare și permite statului să reacționeze rapid în fața oportunităților sau a șocurilor economice.

Totuși, autoritățile sunt obligate să respecte plafoanele maxime de finanțare și condițiile impuse de legislația europeană, inclusiv regulile privind concurența și evitarea distorsiunilor de piață.

Ajutorul de stat prevăzut de lege poate fi acordat sub multiple forme, în funcție de specificul fiecărui sector și proiect: granturi directe pentru investiții, garanții de stat pentru credite bancare, subvenții pentru dobânzi, credite fiscale sau scheme de compensare a costurilor suplimentare generate de tranziția verde sau de cerințele tehnologice avansate.

Gestionarea acestor scheme revine Ministerul Finanțelor, care va colabora cu ministerele de linie pentru stabilirea criteriilor de eligibilitate, a bugetelor alocate și a mecanismelor de control.

Industria de apărare, tratată distinct

Pentru prima dată într-un cadru legislativ economic general, industria de apărare este menționată explicit ca beneficiar al schemelor de ajutor de stat. Statul justifică această abordare prin necesitatea consolidării capacităților interne de producție, în contextul creșterii cheltuielilor militare și al instabilității regionale.

Sprijinul poate viza atât modernizarea capacităților existente, cât și dezvoltarea unor linii noi de producție, cu potențial de integrare în lanțurile europene și euro-atlantice de apărare.

Pariu economic sau risc de distorsionare a pieței

Deși măsurile sunt prezentate ca instrumente de relansare economică și securizare a lanțurilor de aprovizionare, ele ridică și semne de întrebare privind riscul de selectare discreționară a beneficiarilor și de distorsionare a concurenței. Succesul acestor scheme va depinde de transparența criteriilor de acordare și de capacitatea statului de a monitoriza eficient utilizarea fondurilor publice.

În lipsa unor mecanisme clare de evaluare a impactului economic, există riscul ca ajutorul de stat să devină mai degrabă un instrument de susținere punctuală a unor companii, decât un catalizator real al dezvoltării industriale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.