"Europa porneşte pe calea unei tranziţii către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de coronavirus nu a oprit ambiţiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. În ceea ce priveşte aplicaţiile cu hidrogen, vă dau o informaţie interesantă: obiectivul UE până în 2030 este depăşirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească această tehnologie. Reconstrucţia socio-economică va fi cel mai probabil "una verde" care să ţină cont de impactul asupra mediului. România trebuie să devină un actor important şi să-şi valorifice potenţialul în acest domeniu", a afirmat Borbely, într-o conferinţă de specialitate.

Renault. Plan de reducere. La ce trebuie să renunțe

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a organizat, marţi, videoconferinţa "Ro-Hydrohub, hidrogenul ca vector alternativ de energie". Evenimentul a beneficiat de parteneriatul cu Ministerul Fondurilor Europene, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea, Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Asociaţia pentru Energia Hidrogenului din România.

Discuţiile s-au axat pe dezvoltării Hub-ului Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice, pol de competitivitate de cercetare-dezvoltare-inovare în valorificarea hidrogenului, înfiinţat de curând printr-un memorandum adoptat la nivelul Guvernului. Se constituie astfel premisele formării unui grup de lucru format din reprezentanţii tuturor segmentelor interesate care să contribuie la dezvoltarea acestui segment.

Potrivit organizatorilor, UE îşi propune ca, până în anul 2050, să devină neutră din punct de vedere al emisiilor gazelor cu efect de seră.

Planul ambiţios dezvoltat prin Pactul Ecologic European va avea un impact semnificativ asupra sectorului energetic din România. Astfel, inovaţia şi cercetarea devin elemente-cheie pentru dezvoltarea surselor de energie.